Nicușor Dan anunță referendumul pentru Justiție în ianuarie, 2026, și pune în centrul întrebarea despre interesul public

Președintele Nicușor Dan a anunțat organizarea unui referendum pe tema Justiției în luna ianuarie, cu scopul de a implica cetățenii în decizii privind funcționarea sistemului judiciar. Întrebarea propusă în referendum va fi axată pe un principiu clar: dacă acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmăresc interesul public sau interese interne ale sistemului judiciar.

Potrivit președintelui, Nicușor Dan este esențial ca deciziile în domeniul Justiției să servească interesul general al cetățenilor și nu doar mecanisme interne ale sistemului.

Inițiativa vină ca o încercare de a crea un cadru mai transparent și mai responsabil de funcționare a instituțiilor judiciare, ținând cont de dezbaterile publice privind reforma justiției și încrederea populației în actul juridic.

Consultările pe tema întrebării de referendum și a calendarului de organizare vor continua în perioada următoare, iar autoritățile vor oferi detalii suplimentare despre modul în care cetățenii se pot implica. Președinția susține că referendumul oferă oamenilor posibilitatea de a decide direct asupra unor principii fundamentale legate de modul în care sistemul judiciar își exercită atribuțiile.

”Cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Şi faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după Sărbători, un referendum n cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare:  CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a subliniat preşedintele.

Nicuşor Dan a afirmat, după ce a primit sesizări din partea a sute de magistraţi, că aceştia semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.

”Inclusiv  promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”, a sintetizat preşedintele conţinutul sesizărilor primite.

Şeful statului a mulţumit tuturor celor care au scris, pentru că ”e un gest de responsabilitate faţă de situaţia din justiţie”.

”În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni. Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaţionalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiţie. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracţiuni cu pedeapsă redusă, în care acel inculpat mărturiseşte şi este de acord că aşa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puţin de 6 luni şi asta încarcă bineînţeles activitatea şi a parchetelor şi a instanţelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere şi sunt foarte multe astfel de propuneri”, a arătat preşedintele.

Şeful statului a mai spus că ”nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe şi pe bază a unui proces care poate să dureze”.

”Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiţie şi o să găsiţi în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că în cadrul conducerilor instanţelor rolul preşedintelui este decisiv, prin faptul că el numeşte vicepreşedinţii şi toţi ceilalţi membri ai organelor de conducere şi, în felul acesta, puterea şefilor instanţelor este foarte mare.

Mai important, prin această putere, este influenţat modul de promovare la instanţele superioare. Şi inclusiv, repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraţilor, care nu promovează, pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie faţă de CSM, fie faţă de conducerea instanţelor”, a mai spsu Nicuşor Dan.

Şeful statului a arătat că o aceeaşi chestiune este cu privire la delegare şi detaşare, în care li se semnalează că ”este o măsură arbitrară”.

”Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucişat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiaşi Curţi de Apel şi, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreţionară a Inspecţiei Judiciare”, a mai spus el.

Şeful statului a menţionat că, ”în esenţă, concluzia acestor sesizări, majorităţii dintre ele, este că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane”.

”Atunci, se spune asta cu subiect şi predicat, inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”, a arătat preşedintele.

Deschide pe Facebook

El a mai spus că sunt două tipuri de probleme.

”Pe de o parte, probleme care vin din lege şi, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiţiei, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuţie lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente, proba cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, cine face parte din colegiile de conducere ale instanţelor şi toată lumea, din aceste sesizări, spune că aceşti oameni trebuie aleşi prin vot de către colegii lor şi nu impuşi şi modul în care se fac delegări, detaşări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atitudine discreţionară să fie mult redusă”, a arătat Nicuşor Dan.

”Eu cred că astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare”, a afirmat şeful statului.