Dragnea a renunțat la pensia specială. ”E o problemă sensibilă”
Justiție Politic Ultima Ora

Nici judecătorii nu îl mai ascultă pe Dragnea. A început lupta între CCR și putere

Judecătoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), întrebând dacă este obligată să respecte deciziile CCR, care se opun flagrant recomandărilor din MCV. „Judecătoarea judecă dosarul de corupție al rectorului Universității din Oradea și dacă ar fi eliminat probele (interceptările) făcute de SRI pentru DNA, inculpații ar fi scăpat de acuzațiile de luare de mită”, explică jurnalistul Alex Costache (TVR).

„Judecătoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor a întrebat CJUE dacă ea că instanța judiciară e obligată să respecte deciziile CCR, o instanța politico-judiciară, care a decis că probele obținute de DNA cu ajutorul SRI trebuie anulate.

Judecătoarea judecă dosarul de corupție al rectorului Universității din Oradea și dacă ar fi eliminat probele (interceptările) făcute de SRI pentru DNA, inculpații ar fi scăpat de acuzațiile de luare de mită.

Spre deosebire de alți judecători, magistratul Ciungan nu s-a mulțumit să aplice formal deciziile unei instanțe politico-judiciare pe principiul ‘eu am vrut, dar nu am avut ce face’ și a acționat: a întrebat CJUE!

Deci se poate! Poate învață ceva și ‘profesionistele’Lecție Rog și Mera de la Înalta Curte, care ‘vor, dar nu au avut ce face, săracele’!”, a scris Costache pe Facebook.

Magistrații oradeni cer judecătorilor europeni să se pronunțe cu privire la mai multe întrebări care vizează rolul deciziilor CCR, una dintre acestea fiind dacă CCR se poate substitui Legislativului, în cazul interpretării unei legi.

„Dreptul Uniunii Europene impune înlăturarea efectelor unei astfel de decizii pronunțate de o curte constituțională?,” este una dintre întrebările trimise de Tribunalul Bihor.

Decizia de sesizare a CJUE este definitivă. „Solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgență și în subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate”, se mai arată în mînuță, potrivit portalului instanțelor.

Această este cea de-a șaptea sesizare a CJUE venită din România. Cea mai recentă a fost dată în dosarul Gala Bute-Elena Udrea.

Care sunt cele trei întrebări:

  1. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 și cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?
  2. Articolul 2 corelat și cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligației statului membru de a respectă principiile statului de drept se înscrie și necesitatea că România să respecte cerințele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv în privința abtinerii intervenției unei curți constituționale, o instituție politico-jurisdicțională, de a interpreta legea și de a stabili modul concret și obligatoriu de aplicare a ei de către instanțele judecătorești, competență exclusivă atribuită autorității judecătorești și de a institui norme legale noi, competență exclusivă atribuită autorității legislative?

Dreptul Uniunii Europene impune înlăturarea efectelor unei astfel de decizii pronunțate de o curte constituțională? Dreptul Uniunii Europene se opune existenței unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care înlătura de la aplicare decizia curții constituționale, în contextul întrebării formulate

3.Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Camera, hotărârea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune substituirii competențelor lor de deciziile Curții Constituționale (Deciziile nr.51 din 16 februarie 2016, Decizia nr.302 din 4 mai 2017 și Decizia nr.26/16.01.2019), cu consecință lipsirii de previzibilitate a procesului penal (aplicare retroactivă) și a imposibilității interpretării și aplicării legii la cauza concretă?

Dreptul Uniunii Europene se opune existenței unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care înlătura de la aplicare decizia curții constituționale, în contextul întrebării formulate?,scrie extranews.ro

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii