În București, astăzi la 17:30, la Palatul Național al Copiilor, Sala Mică, are loc un eveniment de promovare a învățământului profesional și dual, anunță Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Evenimentul este organizat de ISMB în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, iar la acțiune vor participa și agenți economici parteneri. Calendarul de admitere în învățământul dual pentru anul școlar 2019-2020 prevede că, în perioada 24-26 iunie, fișa de înscriere la învățământul profesional dual se depune la liceele care organizează clase duale. În cazul în care școala a stabilit să organizeze probă de admitere, aceasta se derulează în zilele de 27-28 iunie 2019. Elevii află rezultatele tot în aceste două zile, iar cei care pică examenul pot să se înscrie imediat la o altă școală profesională. Calendar admitere învățământ dual 2019 Etapa I de admitere 24-26 iunie 2019 Elevii și părinții completează, la secretariatul școlii gimnaziale pe care o urmează, fișa de înscriere în învățământul dual Elevii și părinții depun fișa de înscriere la liceele care au clase duale 26 iunie 2019 Afișarea listei candidaților înscriși, la sediul liceelor cu clase duale 27-28 iunie 2019 Examen de admitere în clasele duale, la specializările la care școlile au decis că este nevoie de așa ceva Rezultatele sunt anunțate la sfârșitul fiecărei zile Candidații respinși la examen își ridică fișele de înscriere și se înscriu la clasele/școlile profesionale care nu au probe de admitere 1 iulie 2019 Actualizarea și afișarea listei cu elevii înscriși la școlile profesionale Etapa a II-a de admitere în școlile duale începe în data de 22 iulie 2019, cu înscrierea elevilor la clasele duale la care au rămas locuri libere. Descarcă de aici lista cu toate școlile profesionale și școlile profesionale duale, care au clase în prezent În cadrul învățământului profesional dual, elevii fac 3 ani pregătire teoretică la școală și pregătire practică în companii private, unde la finalizarea studiilor au întâietate la angajare. Cine se poate înscrie în învățământul profesional dual: elevii care promovează clasa a VIII-a în anul curent absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare anului școlar în curs elevii din învăţământul special care finalizează învăţământul secundar inferior
Modelul german al școlilor profesionale și în România
Ultima Ora Social

Modelul german al școlilor profesionale și în România

Campaniile naționale de informare, promovare și de conștientizare  trebuie să fie adresate atât părinților cât și tinerilor pentru a le schimba mentalități și prejudecăți. Nu este rușinos să înveți o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îți asigure rapid un venit. Copiii și tinerii care au abilități practice trebuie îndreptați și orientați spre școlile profesionale.

În acest început de sesiune parlamentară, am avut oportunitatea să reprezint USR și România la Berlin, în cadrul  Delegației Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților în perioada 10-13 septembrie 2019. Scopul vizitei de lucru a fost reprezentat de schimbul de bune practici în domeniul învățământului profesional cu colegi parlamentari germani din Bundestag-ul german.

Am avut o serie de întrevederi cu Jorg Lehmann, directorul Școlii Profesionale a Asociației pentru Industria de construcții Berlin Brandenburg, precum și cu Dr. Thomas Drescher, Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației, Tineretului și Sportului din landul Brandenburg. Concluziile vizitelor de lucru s-au rezumat la faptul că avem multe de învățat în ceea ce privește organizarea și finanțarea unui  învățământ profesional dual de calitate, eficient și centrat pe nevoile pieței muncii.

Cu titlu informativ, în Germania învățământul profesional este 90% în sistem dual, iar spre deosebire de cadrul legislativ din România, parteneriatul public-privat (școală-agent economic) este înlocuit de contractul direct dintre tânărul de minimul 16 ani si agentul economic.

Pentru a asigura eficiența învățământului profesional, elevii sunt orientați prin consiliere profesională încă din clasele a VI-a și a VII-a spre ruta teoretică sau cea profesională. Totodată, ei sunt obligați să parcurgă un stagiu de practică într-o fermă/ atelier/ întreprindere pentru a fi mai conectați la piața muncii. Apoi își aleg ruta parcursului școlar, iar dacă aleg să învețe o meserie, de la 16 ani au un contract de formare profesională, cu 25% din timp petrecut în școală, restul fiind alocat pregătirii practice, fie într-un centru special de pregătire, fie în întreprindere.

Aceștia sunt remunerați cu un salariu în jur de 800 de euro, li se asigură cazare, masă dar  și decontarea transportului sau navetei. Spre deosebire de România, angajatorii germani nu primesc facilități fiscale pentru a asigura formarea profesională a ucenicilor, deci a  viitorilor angajați, statul german considerând că este în interesul întreprinderii de a contribui la instruirea tinerilor.

 

Nu are sens să facem comparații între cele 2 țări și sisteme de învățământ, pentru că este fără echivoc că suntem perdanți din mai multe puncte de vedere. Nu avem cultura respectului pentru un bun meseriaș, pentru munca de la o generație la alta. În Germania oferta școlilor profesionale este mai mare cu 10% decât cererea.  De asemenea o bursă profesională minimă este de 520 de euro oferită de întreprindere. La noi statul oferă 200 de lei la care se mai adaugă încă 200 de lei asigurate de întreprinderea interesată. În România, atelierele nu sunt dotate corespunzător cerințelor actuale, nu avem resursa umană calificată la nivelul maiștrilor, a tutorilor care să asigure instruirea  practică.

Totuși, această primă cooperare de acest tip cu o țară europeană  care reprezintă excelența în sistemul de învățământ profesional, dar și  un exemplu de bune practici,  aduce o perspectivă obiectivă asupra realităților socio-economice autohtone. Cadrul legislativ trebuie ameliorat în interesul tinerilor, dar și al mediului privat care trebuie să fie sprijinit și încurajat, mai ales la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Campaniile naționale de informare, promovare și de conștientizare  trebuie să fie adresate atât părinților cât și tinerilor pentru a le schimba mentalități si prejudecăți. Nu este rușinos să înveți o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îți asigure rapid un venit. Copiii și tinerii care au abilități practice trebuie îndreptați și orientați spre școlile profesionale.

Voi propune în acest început de sesiune parlamentară mărirea numărului de consilieri și psihologi școlari care sa se ocupe de orientarea profesională personalizată a copiilor dar și a părinților.  De asemenea se impune implementarea  unei campanii de informare, promovare în mass-media națională și locală  nu doar în Săptămâna meseriilor ci pe tot parcursul  anului școlar.

Schimbările și rezultatele vor veni doar cu  profesionalism, dialog social și voință politică! , a declarat într-un comunicat remis newsteam.ro deputatul USR Cristina Iurișniți.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii