Astăzi se împlinesc 62 de ani de la declanșarea revoluției antisovietice a studenților din Budapesta Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice a început în ziua de 23 octombrie. Sătui de conducerea lui Mátyás Rákosi, studenții au declanșat o demonstrație pașnică, care s-a transformat în revoluție violentă, sfârșită printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10-11 noiembrie 1956. Pierderile de vieți s-au estimat la circa 2.500 maghiari și 700 soldați sovietici; alți aproximativ 200.000 de locuitori au părăsit Ungaria, refugiindu-se în Occident. În 1953 Ungaria a trecut printr-o perioadă tulbure, extrem de agitată, provocată de excesele conducerii maghiare staliniste: în jur de 40.000 de oameni nevinovați au fost arestați și aruncați în pușcărie, sub supravegherea poliției maghiare ÁVH; alți aproximativ 13.000 de cetățeni au fost exilați în provincie, cu interdicția de a se întoarce la Budapesta. Între 1950 și 1953 un milion de oameni erau sub procedură juridică inițiată de procuratură, astfel că din doi oameni unul era acuzat. La 5 martie1953 Stalin a decedat, iar congresul al XX-lea al Partidului Comunist Sovietic s-a delimitat de politica dură practicată până atunci în toate statele blocului sovietic, cu deosebire în Ungaria, și a început procesul de destalinizare. În luna iunie 1956secretarul cu probleme ideologice al PCUS, Mihail Suslov, a transmis un mesaj cu dublu înțeles către conducătorii unguri: Mátyás Rákosi trebuie să rămână, dar Kádar, care reprezintă nemulțumirea taberei comuniste loiale, și care e de origine maghiară, trebuie adus la conducere; Suslov a menționat, de asemenea, că sunt prea mulți evrei în conducerea statului comunist maghiar - ceea ce este anormal, iar prin instalarea la conducere a lui János Kádár, comuniștii maghiari pot menține dominația absolută asupra statului ungar și, în același timp, să evite o criză internă. În consecință, la 18 iulie 1956, Mátyás Rákosi a fost forțat să demisioneze din funcția de Secretar General al Partidului Comunist, fiind înlocuit de Ernő Gerő. Pe parcursul anului 1956 văduva comunistului secui László Rajk, executat în 1949 de regimul Mátyás Rákosi, a obținut reabilitarea fostului ei soț și aprobarea înhumării osemintelor sale în cimitirul Kerepesi. Ceremonia respectivă, cara a avut loc pe 6 octombrie, a fost punctul de plecare a revoluției din 1956.[3] La 23 octombrie 1956 sute de mii de oameni au cerut demisia guvernului bolșevic opresiv. Drapelul maghiar cu emblema comunistă a fost dat jos, iar spre seara zilei de 23 octombrie 1956, studenții de la Universitatea Tehnică au demonstrat pe bulevardul Jozef Bem, afișându-și solidaritatea cu manifestanții pro-Gomułka din Polonia. Foarte repede studenții au reușit să-i coopteze și pe alții, cu intenția schimbării demonstrației în protest. Mulți soldați maghiari s-au alăturat protestatarilor, scoțându-și steaua sovietică de pe șapcă. Fără a avea vreun lider, circa 100.000 de demonstranți au traversat Dunărea spre clădirea Parlamentului, manifestând pașnic. Situația s-a schimbat, însă, dramatic în momentul când trupele securității maghiare, numită (ÁVH), au deschis focul și au omorât sute de demonstranți. În 23 octombrie 1956 Uniunea Sovietică a executat o intervenție militară în Ungaria. Această intervenție fusese plănuită încă din aprilie (atunci când conducerea sovietică a aflat că Rákosi a plănuit eliminarea unui mare număr de intelectuali maghiari, iar Gerő a pierdut controlul asupra țării, situația internă putând deveni explozivă). Trupele sovietice erau staționate de mai multă vreme, în așteptare, pe teritoriul României. Intervenția sovietică a avut loc pe data 23 octombrie 1956, chiar în aceeași zi când la Budapesta avea loc un mare miting studențesc - desfășurat la Universitatea Tehnică. Timp de 5 zile s-au duc lupte dure între studenți și forțele AVH (poliția secretă maghiară), ajutate de trupele sovietice (sub pretextul de a apăra țara de invazia NATO). În această etapă trupele sovietice au luptat numai în Budapesta, neintervenind în restul țării, iar comandanții sovietici negociau cu revoluționarii în cazurile schimburilor de focuri locale. Ungaria era condusă la acea vreme de un guvern prezidat de reformistul Imre Nagy, un executiv care nu va obține credibilitatea în fața populației decât în momentul în care va negocia statutul trupelor sovietice de pe teritoriul ungar. La 30 octombrie 1956 sovieticii mimează intenția de negociere, iar la 3 noiembrie își schimbă radical poziția, procedând la ocuparea prin forță miltară a Budapestei. Imre Nagy a fost înlocuit, iar în fruntea guvernului a fost pus János Kádár. Insurecția s-a soldat cu mii de morți, 13.000 de răniți, cu deportarea a 16.000 de persoane și exilarea a peste 100.000. Imre Nagy a fost desemnat ca prim-ministru de partidul comunist maghiar, dar mulți dintre susținătorii lui inițiali crezând, în mod greșit, că va susține o linie politică agresivă - la fel ca Ernő Gerő sau ca András Hegedűs, care a declarat starea de necesitate și care au aprobaat intrarea trupelor sovietice în Ungaria - l-au denunțat ca trădator. Foarte repede, însă, a devenit evident faptul că Imre Nagy era împotriva intervenției trupelor Armatei Roșii, mai ales că acesta primise asigurări (care s-au dovedit, în final, mincinoase) de la Yuri Andropov că Uniunea Sovietică nu va utiliza violența pentru a stopa revoluția maghiară. În cursul revoluției, mulți politicieni arestați, inclusiv înalți prelați ai Bisericii, precum cardinalul József Mindszenty, au fost eliberați. În acele zile au reapărut pe scena politică partide politice care fuseseră interzise în perioada 1945-1949, Ungaria având chiar intenția să declare ieșirea din Pactul de la Varșovia. În 4 noiembrie 1956 trupele sovietice au intrat din nou în Ungaria. Uniunea Sovietică a justificat intervenția militară și impunerea guvernului János Kádár, în 3 noiembrie 1956, prin responsabilitatea față de Pactul de la Varșovia . Această intervenție a fost o operațiune militară combinată: bombardamente de artilerie coordonate cu acțiuni ale blindatelor (6000 de tancuri). Imre Mécs a afirmat că armata sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei decât au folosit germanii pentru invadarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial. Ținta principală a fost Budapesta, care a fost bombardată de artileria sovietică. Această acțiune a continuat până ce Consiliul muncitoresc, studenții și intelectualii au cerut încetarea focului. 10 noiembrie 1956: • Trupele sovietice trec granița sovieto-maghiară și se îndreaptă spre Budapesta. • La ora 4.15 toată Ungaria este invadată de armata sovietică. • În 4 noiembrie 1956, la ora 5:05, János Kádár se adresează poporului maghiar cu o scrisoare deschisă și anunță la radio că este prim-ministru. • Cei mai mulți dintre membrii noului guvern (Antal Apró, István Kossa, Ferenc Münnich, Imre Dögei, Sándor Rónai, György Marosán) au aflat de la radio că sunt membrii guvernului Kádár. • La ora 4:30, radio Szabad Kossuth transmite primele știri și incepe să emită programe • La ora 5:20 Imre Nagy, cu o voce dramatică, anunță invadarea Ungariei de către trupele sovietice, iar dimineața, intre orele 6 și 8, Imre Nagy și membrii guvernului solicită azil la Ambasada Iugoslaviei. • Imre Nagy a fost arestat în 22 noiembrie (inițial, de János Kádár), și dus în România. Aici, cu concursul Securității, este deținut într-o casă conspirativă din Snagov, sub pază și strictă supraveghere. Convorbirile telefonice îi erau interceptate, corespondența confiscată, fiind - de asemenea - filat 24 de ore din 24. De îndată ce comuniștii unguri, la cererea expresă a Moscovei, cer românilor predarea lui Nagy pentru a fi "judecat", iar guvernul român execută. • Este readus în Ungaria, la Budapesta, și, printr-un simulacru de proces, în buna tradiție a justiției staliniste, este condamnat la moarte prin spânzurare (16 iunie 1958). • În total au fost condamnate la moarte 350 de persoane, printre care se numără și elevul Péter Mansfeld, care fiind minor s-a așteptat vârsta majoratului ca să poată fi condamnat la moarte. Vă prezentăm cele mai importante evenimente istorice ale zilei de 23 octombrie: • 42 î.Hr.: în cea de a doua bătălie de la Philippi armata condusă de Marcus Junius Brutus este înfrântă de forțele lui Marc Antoniu. Brutus se sinucide. • 425: Valentinian al III-lea este proclamat împărat la vârsta de doar șase ani. • 502: Sinodul de la Palmaris pune capăt schismei dintre papa Simachus și antipapa Laurentius. • 1086: în bătălia de la az-Zallaqah, armata condusă de Yusuf ibn Tashfin înfrânge forțele castiliene conduse de regele Alfons al VI-lea. • 1520: Carol Quintul a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman, la Aachen (1520-1556). • 1641: Revoluția din Irlanda. • 1642: Bătălia din Edgehill este prima confruntare în Războiul Civil Englez. • 1694: Forțele americane conduse de Sir William Phipps nu reușesc să cucerească Quebecul. • 1707: Prima ședință a parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii. • 1739: Războiul lui Jenkins: Marea Britanie declară război Spaniei. • 1812: Conspirație împotriva lui Napoleon. Generalul Claude François de Malet răspândește vestea morții împăratului și se declară comandant al Parisului. Generalul va fi executat pe 29 octombrie. • 1864: Războiul Civil American - Bătălia de la Westport: forțele americane conduse de generalul Samuel R. Curtis înfrâng forțele confederate conduse de generalul Sterling Price. • 1870: Războiul franco-prusac - asediul orașului Metz conduce la victoria decisivă a forțelor prusiene. • 1911: Pentru prima oară un avion este folosit în război: un avion italian decolează din Libia pentru a survola liniiele inamice în războiul turco-italian. • 1912: Primul război balcanic - Bătălia de la Kumanovo: prima bătălie între Imperiul Otoman și Regatul Sârb. • 1915: 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota. • 1940: Adolf Hitler se întâlnește cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterile Axei. • 1941: Al doilea război mondial: Masacrul de la Odesa. • 1942: Al doilea război mondial: Începe Bătălia de la El Alamein, Egipt care se sfârșește pe 3 noiembrie cu victoria Aliaților. • 1942: Al doilea război mondial:Bătălia pentru Henderson Field începe în campania Guadalcanal. • 1944: Al doilea război mondial: Bătălia din golful Leyte este cea mai mare confruntare navală în Filipine. • 1944: Al doilea război mondial: Armata Roșie intră în Ungaria. • 1956: Mii de unguri protestează asupra influenței și ocupației sovietice în țara lor, și începe „Revoluția ungară din 1956”. • 1958: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 - m. 1960) pentru romanul "Doctor Jivago", devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine. • 1973: Sfârșitul războiului Yom Kippur dintre Israel și Siria. • 1989: Mátyás Szűrös declară Republica Ungară, care înlocuiește Republica Populară Ungară. • 1998: A avut loc prima naționalizare a unei bănci din Japonia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. • 2002: Rebelii ceceni au ocupat un teatru din centrul Moscovei luând aproximativ 700 de ostatici. • 2006: Armata nu mai este obligatorie în România.
Mii de persoane s-au strâns la acțiunea de comemorare a soldaților secui morți în 1944
Ultima Ora Social

Mii de persoane s-au strâns la acțiunea de comemorare a soldaților secui morți în 1944

O acțiune de comemorare a soldaților secui dintr-o unitate de grăniceri care și-au pierdut viața în 1944, în urma ofensivei armatei sovietice, este organizată, luni, de către autoritățile din Harghita, la Cimitirul Valea Uzului, la manifestare fiind așteptate între 5.000 și 10.000 de persoane, conform mediafax.ro

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a declarat, vineri, MEDIAFAX, că această comemorare de la Valea Uzului are loc în fiecare an, de 25 ani, iar la capela din cimitir vor fi rostite rugăciuni pentru soldații morți.

„În data de 26 august 1944 armata sovietică a spart linia frontului de la Valea Uzului, iar după ce România a trecut de partea Aliaților, a început atacul liniei de apărare maghiară. Dat fiind faptul că se afla în prima linie, prima înfrângere a suferit-o unitatea de grăniceri secui formată din băieți de 17 și 18 ani. Au murit atunci mulți oameni. De atunci, mulțumită sprijinului diverselor persoane și instituții, în Valea Uzului s-a construit un cimitir militar. De 25 de ani, în fiecare an, în 26 august, ne adunăm să comemorăm tinerii curajoși care și-au pierdut aici viața și ne rugăm pentru ei la capela din cimitir. Același lucru îl vom face și în acest an”, a declarat Borboly.

El a mai spus că la comemorarea organizată de Primăria Sânmartin, în parteneriat cu Consiliul Județean Harghita, vor vorbi episcopul romano-catolic Tamas Jozsef și preotul franciscan Bojte Csaba, fiind așteptate să participe între 5.000 și 10.000 de persoane.

Potrivit acestuia, organizatorii au primit asigurări din partea Poliției și Jandarmeriei că nu vor fi probleme pe durata desfășurării comemorării, urmând să fie instituite filtre pe traseul spre Valea Uzului.

„Am primit o confirmare și din partea primarului comunei Dărmănești, județul Bacău, că dânșii nu vor autoriza niciun fel de manifestare pentru ziua de luni”, a precizat Borboly Csaba.

În ceea ce privește situația Cimitirului Valea Uzului, președintele CJ Harghita a afirmat că au fost atacate hotărârea Primăriei Dărmănești, prin care s-a eliberat autorizația de construire a crucilor de beton în cimitir, dar și hotărârea Consiliului Local Dărmănești din anul 2019, prin care se trece terenul din Valea Uzului din proprietate privată în domeniul public.

„În continuare trebuie să dăm în judecată Primăria Dărmănești, cele două oficii județene de cadastru, cele două prefecturi, respectiv și Consiliul Județean Bacău, deoarece nu este vorba doar de granița dintre două localități, ci dintre două județe. Acesta este motivul pentru care Consiliul Județean Harghita se va alătura Primăriei Sânmartin în demersurile de chemare în instanță. Căutăm avocat în acest sens, deoarece aceasta nu este numai problema Primăriei din Sânmartin, ci a fiecărui maghiar din Transilvania”, a declarat Borboly Csaba.

Acesta a acuzat Prefectura Bacău, precizând că instituția trebuia, din oficiu, să atenționeze Primăria Dărmănești în legătură cu faptul că este ilegal să treacă Valea Uzului în domeniu public, întrebându-se cum figura acest teren în proprietatea privată a comunei Dărmănești.

„Nici după ce Primăria Sânmartin a sesizat ilegalitățile comise de Primăria Dărmănești nu s-a luat nicio măsură. De asemenea, Prefectura Bacău nu a luat nicio măsură nici atunci când Inspectoratul de Stat în Construcții a sesizat că crucile au fost amplasate în mod necorespunzător în cimitirul de la Valea Uzului”, a explicat președintele CJ Harghita.

Borboly a mai spus că reprezentanții comunității maghiare doresc ca în cazul Valea Uzului granița dintre județele Bacău și Harghita să fie trasată așa cum prevede legea.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii