Cutremur în Justiție. Lista greilor care au scăpat de dosare grele, datorită șefei ICCJ, Lia Savonea, prin prescripția extinsă! Foști miniștri, lideri politici și afaceriști, în centrul scandalului

Lia Savonea, în centrul scandalului prescripției. Deciziile ÎCCJ au permis eliberarea unor condamnați celebri și închiderea unor dosare de corupție

Lia Savonea se află în centrul unei noi controverse din Justiție, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a criticat interpretarea privind prescripția răspunderii penale adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit unei analize G4Media, efectele acestei interpretări au dus la închiderea unor dosare de corupție și la eliberarea sau exonerarea de răspundere penală a unor nume sonore din politica și mediul de afaceri.

CJUE critică interpretarea Înaltei Curți

Scandalul a fost reaprins după hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza „Lin II”, prin care judecătorii europeni au concluzionat că aplicarea extinsă a prescripției, așa cum a fost interpretată de Înalta Curte, este contrară dreptului Uniunii Europene. Instanța de la Luxemburg avertizează că această practică poate conduce la impunitate în dosarele de corupție și fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Citește și Lovitură cruntă de la Bruxelles pentru Lia Savonea! Raport dur pe anul 2026 al Comisiei Europene privind statul de drept în România! Critică desființarea Comitetului Bolojan și lipsa progreselor în combaterea corupției din Justiție

Lideri politici și afaceriști printre beneficiari

Analiza G4Media arată că printre cei care au beneficiat de efectele prescripției extinse se află foști miniștri, lideri politici și oameni de afaceri cunoscuți.

Pe listă apar nume precum Darius Vâlcov, Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea, Nelu Iordache, Bogdan Olteanu, Lucian Duță, Marian Vanghelie, Elena Udrea și Ioana Băsescu.

În unele cazuri, persoanele condamnate au fost eliberate din penitenciar, iar în altele procesele au fost închise înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție.

Cum s-a ajuns la prescripția extinsă

Controversa își are originea în deciziile Curții Constituționale privind întreruperea cursului prescripției, pronunțate în 2018 și 2022. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că aceste hotărâri produc efecte pentru o perioadă extinsă, ceea ce a permis invocarea prescripției într-un număr important de dosare.

CJUE apreciază însă că această interpretare depășește limitele impuse de dreptul european și riscă să compromită lupta împotriva corupției și a fraudelor cu fonduri europene.

Înalta Curte își apără deciziile

După hotărârea CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că toate deciziile au fost adoptate cu bună-credință și în încercarea de a armoniza dreptul național cu legislația europeană și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cu toate acestea, decizia instanței europene redeschide dezbaterea privind efectele prescripției asupra marilor dosare de corupție și pune din nou în centrul atenției conducerea Înaltei Curți, inclusiv pe președinta instituției, Lia Savonea, într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu una dintre cele mai sensibile dispute din ultimii ani.