Preşedintele Klaus Iohannis, participă, în perioada 3-4 decembrie, la Reuniunea NATO la Nivel Înalt care se va desfăşura la Londra. Reuniunea are loc în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice.
Marţi seară, Iohannis va lua parte la recepţia oferită de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a în onoarea şefilor de stat şi de guvern participanţi la Reuniunea NATO, dar şi la recepţia oferită de premierul Boris Johnson.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, marţi seară, de la ora 20.00, ora României, preşedintele Klaus Iohannis va participa la recepţia oferită de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a în onoarea şefilor de stat şi de guvern participanţi la Reuniunea NATO. Evenimentul are loc la Palatul Buckingham.
De la ora 21.30, şeful statului va participa la recepţia oferită de premierul Boris Johnson.
Programul preşedintelui va include o sesiune de lucru, în cursul zilei de miercuri, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.
”Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euro-atlantice”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată a prcizat că, în cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României în cadrul NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre.
