Judecătorii atacă la CCR Legea care obligă românii să-și ia pensia în rate. Se pot retrage doar 30% din banii acumulați

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reunit joi după-amiază în Secţii Unite și au decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională, înainte de promulgare, pentru a contesta Legea care schimbă radical modul de plată a pensiilor private – cu accent pe Pilonul II și Pilonul III.

Ce contestă judecătorii

Ședința ICCJ a avut pe ordinea de zi sesizarea Legii privind plata pensiilor private (PL-x nr. 320/2025), pe motiv că ar fi lovită în mai multe articole fundamentale din Constituție, printre care:

• dreptul la proprietate privată

• principiul egalității

• securitatea juridică și încrederea cetățenilor

• proporționalitatea restricțiilor impuse de stat

Judecătorii susțin că sumele virate obligatoriu în Pilonul II reprezintă bun privat al contribuabililor și că nu e legitim ca statul să transforme regulile peste noapte. Ei avertizează că legea impune retrageri parțiale limitate, obligă colaborarea cu fonduri autorizate și restrânge controlul pe care oamenii îl aveau asupra propriilor economii.

Noul mecanism: doar 30% cash, restul în rate pe 8 ani

Conform variantei adoptate de Parlament:

• Românii pot retrage doar 30% din banii acumulați ca plată unică la momentul pensionării

• Restul fondului va fi plătit eșalonat, pe o perioadă minimă de 8 ani

• Excepții: pacienţii oncologici pot primi întreaga sumă într-o singură tranşă

• De asemenea, cei cu fonduri mici (cu valoare sub contravaloarea a 12 indemnizații sociale) vor putea beneficia de retragere integrală

Până acum, beneficiarii aveau libertatea să retragă integral banii acumulați în pilonul privat.

Ce urmează

Judecătorii ICCJ au cerut ca CCR să analizeze legea înainte ca aceasta să fie promulgată — un demers care ar putea bloca aplicarea imediată a noilor reguli. Legea este intens criticată în spațiul public și politic: formațiuni precum AUR susțin că actul legiferat favorizează administratorii de fonduri și statul, nu cetățeanul.

În final, decizia Curții Constituționale va putea salva libertatea de decizie a contribuabililor sau, dimpotrivă, va institui o nouă realitate financiară – în care ai doar 30% cash și restul… în rate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private – (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) – (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53.

Sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

În sinteză considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secțiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituționalitate:

1. Încălcarea dreptului la proprietate privată, garantat de dispozițiile art. 44 din Constituție, a principiului proporționalității prevăzut de art. 53 din Constituție şi a principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie.

2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituţie. 

DOCUMENT