Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, a făcut publice pe contul său de Facebook o serie de informații legate Iancu Marin, unul dintre cei doi bărbați trimiși de PSD la consultările cu președintele Klaus Iohannis, în calitate de foști deținuți politici, scrie g4media.ro
Hodor susține că Iancu a fost recrutat de Direcția a IV-a, Penitenciarul Aiud pentru a colabora cu fosta Securitate și pentru a-și recruta un coleg de celulă.
Pe de altă parte, Marian Iancu are o decizie de necolaborare cu fosta Poliție Politică obținută în instanță, la Curtea de Apel București, obținută cu sprijinul a doi foști colegi de celulă care au spus că știau ce este forțat Iancu să declare la Securitate, dar și că era șantajat cu exmatricularea fiicei lui de la facultate.
- ”Bun. Ce avem până aici? Iancu Marin, da acel Iancu Marin,” victima” lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să îl umilească pe președintele Iohannis, era de fapt informatorul „Călin F” din legătura lt.col. Lazăr Gheorghe de la CI Aiud și turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu…. un decret de grațiere. În Sentința civila nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în MO nr. 180/08.06.2011 se mai menționează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani și 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul sau existând doar doua note olografe, restul fiind dactilo.
Două precizări pentru cei care vor dori sigur o nouă trimitere în Comisia de Disciplină.
1.Informația este publică pe site-ul instituției.2.Cunosc lucrurile astea pentru că eu chiar știu cum să le caut” a postat Hodor pe contul său de Facebook.Linkul indicat de Hodor arată că în anul 2009, Curtea de Apel București a tranșat o dispută între Marin Iancu și CNSAS, în favoarea acestuia. Iancu a obținut un verdict de necolaborare cu fosta Securitate grație mărturiei a doi colegi de celulă, care l-au susținut în instanță.
Unul dintre aceștia a spus într-o declarație dată instanței că a fost coleg de celulă cu Marian Iancu și că avea cunoștință despre relatările acestuia, ”când și ce note informative dădea, cunoscut fiind faptul că a acceptat acest lucru din cauza presiunilor la care a fost supus în legătură cu exmatricularea fiicei sale de la facultate”.De asemenea, conform declarației acestuia, ”în timpul detenției a fost vădit împotriva regimului comunist, solidarizându-se cu ceilalți deținuți în acțiunile de obținere a unor drepturi”.
PSD a decis să trimită la consultările cu președintele Klaus Iohannis o delegație compusă din Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean.
„Domnul Marin Iancu a fost deținut politic la penitenciarul din Aiud timp de cinci ani și patru luni. Deși îndeplinea condițiile pentru a putea fi eliberat, procurorul Augustin Lazăr, pe atunci președinte al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la închisoarea din Aiud i-a refuzat de patru ori liberarea condiționată. Mai exact, cazul domnului Marin Iancu a fost analizat de patru ori de către Comisia lui Lazăr. Și de fiecare dată s-a considerat că acesta nu poate fi pus în libertate, fiind amânat până când deținutul politic și-a ispășit integral pedeapsa, deși îndeplinea condițiile legale pentru a putea fi eliberat” preciza un comunicat al PSD, transmis în ziua consultărilor.
Marian Iancu a fost deținut politic. Sentința de la Curtea de Apel București precizează că a fost căpitan de miliție la Miliția Municipiului București și a redactat ”două scrisori ce conțineau calomnii la adresa orânduirii socialiste din România, precum și la adresa unor persoane ce îndeplineau funcția de conducere pe linie de partid pe care le-a predat lui…. pentru a fi difuzate la Radio Europa Liberă”.
Mai departe de acest statul de deținut politic este cel de-al doilea bărbat trimis la Cotroceni de PSD, Ioan Muntean despre care G4Media a scris că a fost condamnat pentru tâlhărie și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce a atacat un grănicer și i-a luat acestuia pistolul mitralieră și 30 de cartușe. Mai mult, potrivit documentelor de la dosarul său, nu era la prima condamnare: și înainte de incidentul respectiv fusese condamnat la pedepse cuprinse între 7 luni și 4 ani, pentru abuz în serviciu, ucidere din culpă și neglijență în serviciu.
Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
