În caz de cutremur 100.000 de bucureșteni sunt captivi în 30.000 de case periculoase 1
Ultima Ora Politic Social

În caz de cutremur 100.000 de bucureșteni sunt captivi în 30.000 de case periculoase

Specialiștii români studiază seismicitatea autohtonă încă de la la începutul secolului XX. Cu toate acestea, mii și zeci de mii de locuințe din România sunt în pericol de prăbușire la cutremurele din Vrancea. Dr. ing. Radu Petrovici, coordonatorul normativului antiseismic actual, spune că principala cauză este imitația prostească în proiectarea imobilelor. Am imitat francezii, americanii sau rușii, care fie nu au cutremure, fie au alt gen de seisme decât cele de la noi. 

În caz de cutremur 100.000 de bucureșteni sunt captivi în 30.000 de case periculoase 2 În caz de cutremur 100.000 de bucureșteni sunt captivi în 30.000 de case periculoase 3

Cele mai sensibile imobile în caz de cutremur se află în București. Motivele sunt două: Capitala se află pe un sol foarte moale, care amplifică sesimele cere se produc în Vrancea, iar construcțiile nu au fost proiectate la nivelul de seismicitate care se impune în acesta condiții.

Conform listei imobilelor șubrede din București, metroplola are 173 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic care prezintă pericol public. Mai pe românește, se pot prăbuși oricând, chiar și fără cutremur. Tot la clasa I de risc seismic, dar fără pericol iminent de prăbușire, pe listă mai apar 171 de clădiri. Teoretic, acestea ar fi cele mai periculoase imobile din București. Dr. inginer Radu Petrovici, profesor la Universitatea de Arhitectură ”Ion Mincu” din București și coordonatorul actualului normativ de proiectare antiseismică a imobilelor, spune că numărul clădirilor șubrede este, în fapt, mult mai mare.

”Avem cel puțin 30.000 de case, cu 100.000 de locuitori în ele, construite din materiale slabe: paiantă, lemn, zidărie de cărămidă fără armături și cu planșeu din lemn. Sunt 30.000. Casele acelea, pe lângă rezistența slabă, pentru că sunt făcute toate înainte de anul 1900, până în primul război mondial, sunt și, să zicem așa, obosite. Ele au fost naționalizate în 1948, au intrat pe mâna ICRAL-ului, care nu a luat chirii foarte mari, dar nici n-a făcut nimic pentru ele”, a explicat Radu Petrovici.

După aceste imobile, în București au fost construite clădirile moderne ale perioadei interbelice. Doar că și ele au probleme.

”Casele dintre cele două războaie au fost o copii după arhitectura franceză și germană, adică din țări care nu au cutremure. Au fost aduse în România, vai ce frumos este, ca la Paris. Numai că la Paris nu este cutremur. A venit anul 1940 și a dărâmat blocul Carlton cu 400 de oameni înăuntru. Celelalte, surorile, au fost zgâlțâite foarte serios. Profesorul Beleș (Aurel Beleș, 1891 – 1976), fostul meu profesor, a scris o carte în 1941 și a dat o listă. Noi îi spuneam lista lui Beleș. 23 din acele clădiri de pe listă au căzut în 1977”, a explicat Radu Petrovici.

După 1945, România a intrat sub sfera de influență a Uniunii Sovietice, iar normele antiseismice au devenit și ele, cu necesitate, sovietice. Doar că acele normative nu erau potrivite pentru România.

Ba, mai mult, nici așa proaste cum erau, nu au fost respectate. ”În normativul P 13/1970 scria că normativele au fost aliniate după Uniunea Sovietică. În 1985 am început să lucrez pentru ruși, eram consilierul șef al Institutul de proiectare pentru construcții în străinătate. Și am luat normele rusești cu care chipurile trebuia să ne aliniem: erau între 15% și 30% mai severe decât ale noastre. Deci nici măcar nu ne-am aliniat cu rușii”, a mai spus Radu Petrovici.

Adică, în proiectarea antiseismică a imobilelor, noi am imitat normative din țări – Franța, SUA, URSS – care nu au seismicitatea noastră. În concluzie, am avut mereu specialiști buni în domeniu, dar nu i-am ascultat niciodată. Mai mult, am imitat normative care nu ni se potrivesc, dar nici pe acelea nu le-am imitat până la capăt. După 1991 normativul a fost modificat după reguli foarte severe în acest domeniu. ”Ca la carte”, după cum spune profesorul Petrovici, coordonatorul echipei care a lucrat la acest normativ.

 

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii