LOVITURĂ pentru magistrați. Judecătorii europeni îi dau dreptate lui Ilie Bolojan în lupta cu Lia Savonea. 1 miliard de euro în joc

O decizie importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) aduce argumente în sprijinul poziției susținute de Ilie Bolojan privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Instanța europeană a respins plângerile a cinci magistrați români care contestau amânarea achitării unor drepturi salariale obținute în instanță. Mai mult, CEDO atrage atenția asupra riscului de conflict de interese atunci când judecătorii soluționează litigii privind beneficii salariale care se pot extinde asupra întregului corp al magistraților.

CEDO respinge cererile magistraților români

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat joi, 22 octombrie, o decizie în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, prin care a declarat inadmisibile, în unanimitate, cele cinci cereri formulate de magistrați.

Aceștia reclamau faptul că statul român a amânat plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Reclamanții au invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate.

Judecătorii europeni au considerat însă că măsurile de eșalonare adoptate de autoritățile române nu au reprezentat, în circumstanțele analizate, o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Bolojan a refuzat plata imediată a miliardului de euro

Decizia CEDO vine la numai câteva zile după ce Ilie Bolojan a criticat public sumele stabilite drept restanțe salariale pentru magistrați.

Fostul premier a afirmat că plata unor drepturi suplimentare estimate la aproximativ un miliard de euro este imorală în actualul context economic.

Bolojan a susținut că România nu dispune de resursele necesare pentru achitarea imediată a acestor sume, în condițiile presiunilor asupra bugetului de stat.

Decizia CEDO oferă un argument juridic în favoarea posibilității de eșalonare a plăților, fără a însemna însă anularea datoriilor recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Judecătorii europeni semnalează riscul unui conflict de interese

Unul dintre cele mai importante aspecte ale hotărârii privește modul în care au fost stabilite unele drepturi salariale ale magistraților.

CEDO a observat că anumite litigii au fost soluționate de instanțe ale căror hotărâri puteau produce efecte asupra întregului sistem judiciar.

În această situație, judecătorii europeni au apreciat că poate apărea percepția unui risc de conflict de interese.

Observația nu reprezintă o constatare că magistrații implicați au comis ilegalități, dar ridică o problemă importantă privind încrederea publică în imparțialitatea justiției.

Salariile magistraților, mai mari decât veniturile medii din România

CEDO a analizat și situația financiară a reclamanților.

Instanța europeană a remarcat că veniturile acestora sunt considerabil mai mari decât salariul sau pensia medie din România, dar și decât indemnizațiile celor mai înalte autorități ale statului.

Totodată, niciunul dintre magistrații care au sesizat Curtea nu a susținut că amânarea plății integrale a restanțelor i-ar fi afectat nivelul de trai.

Judecătorii europeni au ținut cont și de faptul că statul român efectuase plăți parțiale, iar unele sume fuseseră actualizate cu inflația sau însoțite de dobânzi.

Statul nu poate anula datoriile, dar le poate eșalona

CEDO a subliniat că stabilirea priorităților bugetare revine autorităților naționale, nu instanțelor judecătorești.

În același timp, Curtea a precizat că lipsa fondurilor nu poate fi invocată de stat pentru a refuza executarea unor hotărâri definitive.

Diferența este esențială: amânarea justificată a plăților poate fi compatibilă cu drepturile fundamentale, dar obligațiile financiare ale statului nu dispar.

Prin urmare, decizia CEDO nu desființează restanțele salariale și nu anulează hotărârile pronunțate de instanțele românești.

Ce se întâmplă cu cele 5 miliarde de lei cerute de magistrați?

Hotărârea europeană apare într-un moment în care statul român se confruntă cu obligații salariale estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro.

La 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă în litigiul privind plata restanțelor salariale, câștigat împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și Ministerului Finanțelor.

Hotărârea CEDO din 22 octombrie privește însă un alt litigiu și nu modifică automat obligațiile stabilite de instanța supremă din România.

Pentru autorități, miza rămâne găsirea unei formule legale de plată care să respecte hotărârile judecătorești, fără să provoace un dezechilibru bugetar major.

Decizia CEDO aduce astfel un argument important în dezbaterea deschisă de Ilie Bolojan: statul trebuie să își achite datoriile, dar plata acestora poate fi eșalonată atunci când există justificări obiective și sunt respectate drepturile creditorilor.