Curtea Supremă (ÎCCJ) critică Curtea Constituțională într-o sesizare către Curtea de Justiție a UE. Instanţa supremă spune că decizia de anul trecut a CCR, privind nelegala compunere a completurilor de 5, îngrădeşte independenţa magistraţilor.
Curtea Supremă spune că decizia CCR va duce la o întârziere a proceselor, iar unele fapte s-ar putea prescrie, potrivit motivării completului de 5 magistraţi, care a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Sesizarea a fost făcută în dosarul în care fostul ministru Elena Udrea este judecată, printre altele, pentru fraudă cu fonduri europene.
„Lipsește de caracter efectiv și disuasiv pedepsele aplicate într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în motivarea instanței supreme.
Înalta Curte a cerut judecătorilor europeni să soluţioneze în regim de urgenţă sesizarea primită de la Bucureşti.
„Trecerea timpului creează riscuri cu privire la posibilitatea reală a unei eventuale executări, atât în considerarea faptului că una dintre persoanele condamnate nu se află pe teritoriul României, cât și cu privire la recuperarea prejudiciului”, explică Înalta Curte.
Sentinţa în cazul Elenei Udrea este doar una din şirul dosarelor celebre reluate de Curtea supremă după decizia CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5.
„Ce s-a întâmplat la completurile de 5 este o imensă ticăloşie”, spunea Rudel Obreja – fost preşedinte al Federației Române de Box, condamnat în acest dosar.
Și fostul ministru al transporturilor, Dan Șova, se plângea că a fost o victimă a completului de 5, în varianta veche a constituirii sale.
„Decizia CCR a stabilit că acel complet a fost nelegal constituit. Am fost condamnat cu o decizie de 3 la 2”, arăta fostul ministru la ieșirea din închisoare.
Curtea supremă a reluat judecata şi în dosarul fostului procuror Alina Bica, dar şi în cazul fostului ministru Constantin Niţă.
