România se află la un pas de intrarea în mecanismul premergător activării Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene. Este semnalul lansat la RFI de Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, conform rfi.ro
Potrivit Angelei Cristea, răbdarea instituțiilor de la Bruxelles cât și a statelor membre este pe sfârșite, iar Bucureștiul ar trebui să-și îndeplinească în cel mai scurt timp obligațiile care îi revin în cadrul MCV și să aplice recomandările Comisiei.
Articolul 7, supranumit și ”opțiunea nucleară”, ar putea lăsa respectivul stat membru fără drept de vot în Consiliul Uniunii.
Comisia Europeană este acuzată ca practică dublul standard la adresa României, în multe domenii. Unul ar fi corupția. De ce Comisia este atat de severă cu România din moment ce există corupție în toate țarile UE?
Nu există dublu standard! În privința corupției, noi avem toleranță zero peste tot. În cazul României și Bulgariei, noi avem un mecanism specific, care ne dă drepturi și obligații suplimentare. Se numește Mecanismul de cooperare și Verificare și a fost soluția de compromis pentru a permite celor două țări să adere în 2007, în condițiile în care nu îndepliniseră condițiile complet.
Și dacă București sau Sofia ar fi spus atunci că nu sunt de acord cu aceste condiții din MCV, ce s-ar fi întâmplat?
N-ar fi intrat, pentru că nu îndeplineu condițiile! Aceasta a fost soluția pe care am găsit-o, de comun acord cu cele două state. Cred și acum, cu toată convingerea, că a fost o soluție foarte bună. Pentru că , să nu uităm ce s-a întâmplat după 2007: a venit criza. Și după criză, s-a cam oprit procesul de extindere. Chiar și acum este foarte greu să merhgem înainte cu acest proces de extindere, pentru că în multe state membre se consideră că Uniunea nu mai are resursele interne pentru a absorbi noi membri.
România și Bulgaria ce obligații au?
Au obligația de a îndeplini condițiile și de a găsi soluții la problemele pe care le identificăm.
Considerați, deci, că e obligatoriu să facă asta?
Sigur, este obligatoriu!
Vă întreb pentru că s-a vehiculat ideea că nu ar fi obligatoriu…
Sunt nuanțe foarte fine aici. S-a spus că nu e obligatoriu să pună în aplicare recomandările. Nu, pentru că de aceea sunt recomandări! Noi spunem că așa ați putea să rezolvați această problemă, dar poate aveți o variantă mai bună. Ce am observat noi însă, este că nu se vine cu o soluție, o alternativă mai bună ci pur și simplu se spune: nu suntem de acord cu această recomandare. Sau… suntem de acord dar nu facem nimic!
Dar aș vrea să mă întorc puțin la întrebarea despre dublul standard și de ce României i se impun anumite lucruri. Pe de o parte, avem acest MCV. Pe de altă parte, avem alte două state membre care nu au acest mecanism și față de care am aplicat un mecanism încă și mai dur decât cel pe care îl aplicăm României și Bulgariei și anume declanșarea Articolului 7. Deci nu este adevărat că avem ceva cu un stat sau altul. Noi, Comisia Europeană, avem obligația dată de tratatele Uniunii Europene și de către statele membre de a monitoriza și de a interveni cu instrumentele pe care le avem la dispoziție. Noi am început să ne dăm seama, când au apărut problemele, că de fapt Articolul 7 nu este foarte eficient și atunci, în 2014 am venit cu un alt instrument, poreclit ”pre-Articolul 7” și la acest mecanism preventiv a făcut referire prim-vicepreședintele Comisiei Europene [Frans Timmermans]. Eu nu cred că România vrea să mai stea cu acest Mecanism. Și aici, vestea bună este că și noi, Comisia, și România, avem același obiectiv, să închidem MCV. Vestea proastă este că nu ne-am pus încă de accord cum se poate face acest lucru. Nouă ne este destul de clar și de asta suntem foarte transparenți, rapoartele noastre sunt publice, sunt foarte tehnice și din păcate foarte puțină lume le citește – pentru că acolo se vede, de fapt, pe ce bază facem aceste recomandări. Deci, pentru noi este foarte clar că odată aceste recomandări îndeplinite, mecanismul se poate închide. În ianuarie 2017, noi am fost cel mai aproape de închiderea mecanismului. După estimările noastre de atunci, se putea închide la sfârșitul anului.
Dar a intervenit celebra Ordonanță 13…
Da, și de aceea, nu mai pot spune acum când se poate întâmpla, pentru că sunt evenimentele interne care au impact.
Până când se poate întinde răbdarea Comisiei?
Nu mai este foarte multă răbdare. Și nu știu cât este vorba de răbdarea Comisiei și cât de răbdarea statelor membre. Răbdarea e cam pe ducă și de aceea s-a și intervenit, dacă ați văzut, oarecum gradat. A ieșit întâi pe 30 aprilie prim-vicepreședintele într-o conferință de presă, în care a explicat că vom acționa foarte repede dacă nu se iau măsuri sau dacă se iau măsuri contrare recomandărilor noastre. Apoi, pe 10 mai, a venit o scrisoare care detalia niște lucruri pe care noi le mai transmiseserăm, dar în spatele ușilor închise. Deci contează foarte mult ce se întâmplă și ce nu se întâmplă în România, dar reacția va fi una foarte rapidă.
