Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat la finele lunii mai dosarul în care CNSAS cere instanţei stabilirea calităţii de colaborator al Securităţi în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti şi are termen joi. Imediat după înregistrarea cazului judecătorul la care a fost repartizat aleatoriu cazul a încercat să paseze speţa mai departe.
Mai precis, magistratul a făcut o cerere de abţinere în dosar care a fost respinsă de loc de un alt complet de judecată de la Curte.
Fostul președinte Traian Băsescu a cerut joi în sala de judecată, la Curtea de Apel București, în dosarul „Petrov” în care CNSAS îl acuză că a colaborat cu Securitatea, să fie supus unui interogatoriu al judecătorului.
Curtea a admis cererea și s-a trecut la ascultarea lui Băsescu. Judecătorul spune că îmbracă forma probei cu interogatoriul
Prima întrebare pentru Băsescu a fost legată de numele conspirativ.
„Nu am stiut niciodată ca mi s-a dat un nume conspurativ. Atunci când am dat acele date colonelul de acolo mi-a spus sa scriu asa acolo. Eu nu am stiut ca contrainformatiile militare reprezintă securitatea. După revoluție am aflat ca aceste contrainformatii militare reprezintă de fapt Securitatea”, a zis Băsescu.
Curtea l-a întrebat dacă era pregătit să ia contact cu entități străine din moment ce se pregătea să devină căpitan de marină.
„Eram studenți ce era sa facem? Vara mergeam in Mamaia nord unde veneau și studente din Cehoslovacia. Da domnule președinte. Noi eram pregătiți în institut. Navele românești operau în toate porturile lumii. Eram pregătiți pentru contacte cu străinii din punct de vedere comercial și a vocabularului standard ce aveam sa il folosim. Datorită acestei atmosfere legate de studenții de la marina, noi nu ne ascundeam. Era ceva firesc, natural. Niciodată nu am considerat ca acele relații ale noastre cu studenții cehi puteau fi condamnate. Subliniez. Nu ne ascundeam pentru ca nimeni nu ne interzicea”, a zis Băsescu.
„Informatiile șefului de marină pe linie de contrainformatii trebuiau aparate. Dar noi nu aveam ce secrete sa ascundem . Nu exista ideea de a nu intra in contact cu strainii pentru ca nu stiu ce secrete devoalam. Cred ca incurcatura colonelului Tudor, cel care spune ca aveam relații cu strainii, e ca nu stia ca noi nu detineam secrete și nu aveam ce sa divulgăm astfel ca relatia noastra era pur naturală cu acei oameni. Cand se spunea despre străini in acele rapoarte comerciale era despre gesturi naturale nu despre vreo raportare. În anul trei eu nu am avut aviz de navă pentru ca nu mi-a dat Securitatea. Am frecat veceul ala de l-am făcut alb, toată vara.
