Huiduit peste tot, Dragnea, disperat, apelează la ultima soluție: ”Guță Nicolae magnificul” a compus maneaua PSD
Ultima Ora Justiție Politic Social

DNA anihilează OUG-urile pregătite pentru Dragnea. Procurorii dezvăluie cum vrea PSD să scape penalii de pușcării

Biroul de informare si Relatii Publice DNA anunta ca adoptarea ordonantei de urgenta de modificare a Codurilor penale ar avea un impact dezastruos asupra dosarelor de coruptie finalizate cu condamnari definitive. Este vorba despre 42 de cauze cu 335 de inculpati care au primit sentinte definitive de la completurile de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De asemenea, un sfert din cauzele aflate pe rolul DNA ar urma sa fie inchise dacă se adopta aceste ordonante.

este abilitat sa prezinte modificarile care, daca ar intra in vigoare, ar afecta in mod substantial activitatea de urmarire penala si implicit capacitatea de a trage la raspundere penala a celor care au savarsit fapte penale.

Propunerile de modificare cele mai ingrijoratoare se refera la:

1. Posibilitatea contestarii deciziilor definitive pronuntate completurile de 5 judecatori ale ICCJ chiar daca a expirat termenul prevazut de Codul de procedura penala (dosare vizand membri ai Parlamentului, ministri si magistrati in care s-au pronuntat decizii definitive in perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestatia in anulare„Art….(1) Contestatia in anulare pentru motivul prevazut de art. 426 lit. d) teza I C.p.p. impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in apel de catre complete de 5 judecatori ale inaltei Curti de Casatie si Justitie dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura penala si pentru care termenul de introducere a contestatiei in anulare s-a implinit anterior datei de 29 noiembrie 2018 poate fi introdusa de oricare dintre titularii acestei cai de atac prevazuti de art. 427 alin. (1) C.p.p., in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

(2) Daca se admite contestatia in anulare formulata in conditiile alin. (1), cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se suspenda de la data desfiintarii hotararii a carei anulare se cere si pana la data pronuntarii unei hotarari ca urmare a rejudecarii apelului”

Opinie si consecinte practice

Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui numar de 42 cauze cu 335 inculpati, fata de care Inalta Curte de Casatie si Justitie, in completuri de 5 judecatori, a pronuntat decizii definitive in perioada 01 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

Prin cele 42 de hotarari definitive pronuntate de completurile de 5 judecatori s-a dispus confiscarea speciala a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro si 2 milioane USD, precum si despagubiri civile in favoarea statului roman in cuantum de 23 milioane lei si in favoarea altor parti civile in cuantum de 2 milioane lei.

Practic, prin acest text legal, in cazul hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in apel de catre completurile de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura penala si pentru care termenul de introducere a contestatiei in anulare referitor la cazul prevazut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedura penala (cand instanta nu a fost compusa potrivit legii) s-a implinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei cai de atac sunt repusi in termen, in sensul ca pot ataca aceste hotarari definitive timp de 60 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta.

O astfel de norma prin care se repun in termen titularii contestatiei in anulare intemeiat pe cazul prevazut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedura penala este neconstitutionala si incalca dispozitiile art.1 alin.(4) si(5) precum si art.115 alin.(4) din Constitutie.

Totodata, nu se poate adopta o solutie legislativa cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv.Interventia legiuitorului delegat pentru „repunerea in termen a celor condamnati definitiv prin hotarare judecatoreasca” aduce atingere grava principiului securitatii raporturilor juridice si increderii cetatenilor in actul de justitie.

Prin urmare, instituirea unei cai extraordinare de atac sau repunerea in termen pentru formularea unei cai extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal si nu de drept penal substantial.

Dreptul la un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO nu a fost incalcat atata timp cat judecatorii care au facut parte din completurile de 5 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt independenti, dosarele au fost repartizate aleatoriu si judecata a avut loc cu numarul de judecatori prevazut de lege.

In cazul admiterii acestor contestatii in anulare, exista, in mod evident, posibilitatea desfiintarii masurilor asiguratorii dispuse si, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate in vederea repararii pagubelor produse prin infractiune sau a executarii masurilor de siguranta prevazute de lege.

De asemenea, partile civile si statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile si nici de a obtine executarea hotararilor intr-un termen rezonabil.

Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in mai multe situatii, apreciind ca introducerea unor astfel de reglementari incalca prevederile Constitutiei.

2. Nu va mai fi considerata infractiune si, prin urmare, nu va mai fi pedepsita fapta abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite asa cum este formulata de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Articolul 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Opinie:

Abrogarea art. 132 din Legea nr.78/2000 ar afecta in mod grav activitatea desfasurata de catre Directia Nationala Anticoruptie, in conditiile in care exista un numar de 1249 dosare in care a fost inceputa urmarirea penala in rem sau in personam pentru aceasta infractiune.

Aproximativ 25% din totalul infractiunile trimise in judecata de DNA reprezinta infractiune definita de art. 132Prin urmare, daca intra in vigoare, aceasta modificare ar determina inchiderea unui procent important din numarul cauzelor solutionate in prezent de catre Directia Nationala Anticoruptie.

Mai mult, articolul respectiv transpune in legislatia romana dispozitiile art 19 privind abuzul de functie din Conventia ONU privind Coruptia ( Conventia de la Merida) ratificata de Romania. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infractiunii de corupaie este conditia ca fapta sa fie comisa in scopul obtinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

3. La infractiunea de dare de mita, modificarile, daca vor fi aduse, vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite pentru care nu s-a formulat denunt in termen de 1 an de la savarsirii faptei, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;Alineatul (3) al articolului 290 Cod penal se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data savarsirii acesteia.”

4. Reducerea termenelor de prescriptie pentru anumite categorii de infractiuni va afecta dosarele instrumentate de DNA, multe dosare dinre cele aflate in instrumentare risca sa fie clasate, iar dintre cele deja trimise in judecata, multe risca sa fie finalizate cu incetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.Termenele de prescriptie se reduc„De la 10 la 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani;De la 8 la 6 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;”

Opinie:

Aceasta modificare reduce nejustificat termenele de prescriptie pentru infractiunile pedepsite cu inchisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani, precum si in cazul celor pedepsite cu inchisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.Reducerea acestor termene va influenta activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, intrucat infractiunile prevazute de Legea nr.78/2000 se incadreaza in categoria infractiunilor pentru care se reduc termenele de prescriptie (5 ani – 20 ani), cu consecinta clasarii cauzelor, respectiv incetarii procesului penal.Practic, prin aceasta modificare, in toate cauzele Directiei Nationale Anticoruptie se vor reduce termenele de prescriptie, situatie in care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de coruptie vor putea scapa de raspunderea penala.

5. In codul de procedura penala se introduc trei articole referitoare la comunicarea publica, a caror formulare este neclara.„(3) In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca si cum acestea ar fi vinovate decat in cazul in care exista o hotarare definitiva de condamnare cu privire la acele fapte.(4) Prin exceptie, in cursul urmarii penale sau al judecatii, organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public prevazut de lege sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii si aflarii adevarului in cauza.(5) In cursul procesului penal este interzisa prezentarea publica a persoanelor suspectate de savarsirea unor infractiuni purtand catuse sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalitati de natura a induce in perceptia publica ca acestea ar fi vinovate de savarsirea unor infractiuni.”

Dispozitiile respective risca sa limiteze dreptul la informare corecta si sa suscite interpretari in sensul afectarii exigentei de transparenta pe care autoritatile publice sunt obligate sa o asigure.Practic, opinia publica se va afla in situatia de a fi informata numai de anumite parti implicate in procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fara a se cunoaste perspectiva organului judiciar.

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii