Judecătorii CCR au constatat că există un conflict între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, fapt pentru care i-au dat dreptate lui Florin Iordache care a sesizat că completurile din 3 judecători au fost constituite ilegale, atunci când se judecau cazuri de corupție,întrucât nu era specialiști în asemenea infracțiuni.
Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a precizat că toți cei care au fost condamnați de astfel de completuri vor putea cere rejudecarea dosarelor, așa cum au făcut cei care au fost judecați de completurile de 5 judecători.
”Era de așteptat pentru că la fel au procedat și în cazul celor de 5. Este halucinant să spun asta, dar decizia este normală, dat fiind precedentul cu cele de 5 judecători.
Știu că sunt vreo 180 de dosare la ICCJ care au fost judecate de completuri de 3 și dacă ne uităm în urmă cum au judecat dosarele la completurile de 5, eu cred că vor fi rejudecate dosarele. Vor fi eliberați în baza unei cereri în anulare, dar mai mult vor beneficia cei care au îndeplinit termenul de prescripție.
Nu trebuia să se ajungă aici, ICCJ știa de lege, știa că nu au procedat corect.”, a declarat Zegrean, la B1 TV.
Cu toate că decizia CCR au dat o decizie favorabilă, aparent lui Liviu Dragnea, acesta nu poate beneficia de acest lucru.
Iată ce spun judecătorii CCR
Curtea Constituțională a României a transmis, miercuri, într-un comunicat oficial, ce se va întâmplă după decizia privind completurile specializate: se vor rejudeca dosarele de la ÎCCJ soluționate în primă instanță înainte de 23 ianuarie 2019, dacă nu au devenit definitive.
Ce a scris CCR:
-
„A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
-
Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
-
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”
