Dacian Cioloş şi Dan Barna au ratat startul pentru alegerile europarlamentare. Alianţa USR-PLUS e la un pas să se destrame chiar înainte de campania electorală. Doar Curtea Supremă mai poate întoarce lucrurile, scrie adevarul.ro.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins joi cererea de înscriere în cursa pentru alegerile europarlamentare din luna mai a Alianţei USR-PLUS. Motivul invocat: Dacian Cioloş şi Dan Barna nu figurează ca preşedinţi în Registrul partidelor politice. Imediat după anunţarea deciziei, liderii USR şi PLUS au acuzat că este vorba de o decizie politică, „luate la presiunile regimului corupt instaurat de Liviu Dragnea în România.
USR l-a ales pe Dan Barna preşedinte în octombrie 2017, solicitând imediat Tribunalului Bucureşti înregistrarea noului preşedinte în Registrul Partidelor. Însă la scurt timp au apărut contestaţii, care deşi au fost respinse în primă instanţă, acestea se judecă încă în apel, motiv pentru care Barna nu apare în registru ca fiind şeful partidului. Porivit unor surse politice, Dan Barna a fost contestat chiar de câţiva membri USR, din tabăra fostului preşedinte Nicuşor Dan. În mod ironic, în Registrul partidelor apare încă Nicuşor Dan ca lider al USR, deşi acesta a demisionat din partid în urmă cu aproape doi ani.
În cazul lui Dacian Cioloş, acesta a solicitat în ianuarie 2019 înregistrarea sa ca preşedinte al PLUS. Tribunalul a admis cererea pe 1 martie, dar nu a operat încă modificarea în Registrul Partidelor pentru că trebuie să aştepte curgerea termenului de apel, în care, teoretic, pot apărea contestaţii. „În mod normal, după ce am fost aleşi preşedinţi, obligaţia noastră era să notificăm la tribunal decizia noastră, iar în mod normal această decizie rămâne în vigoare, ori e respinsă şi atunci reorganizăm alegeri. Considerăm că atâta timp cât am notificat la tribunal această decizie, aceasta este una valabilă. Există interpretări la BEC care merg în altă direcţie”, a declarat Dacian Cioloş.
BEC este format din 16 membri: cinci judecători ai Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Perlamente (numiţi politic de către Parlament) şi câte un reprezentant al fiecărui partid care are are cel puţin un membru în Parlamentul European. Cei cinci judecători au votat împotriva alianţei USR-PLUS, au confirmat pentru „Adevărul“ surse participante la şedinţă. Au votat în favoarea alianţei doar reprezentanţii PNL, PLUS, Pro România şi un vicepreşedinte AEP. Liderii USR-PLUS au anunţat că vor contesta decizia BEC la Curtea Supremă, însă mai mulţi avocaţi contactaţi de „Adevărul“ susţin că alianţa are şanse mici de reuşită la Înalta Curte, din moment ce toţi cei cinci judecători din BEC au votat „împotrivă“. Depinde, totuşi, de complet.
Alianţa USR-PLUS a declarat într-un comunicat de presă că decizia BEC a fost una politică şi că li se încalcă dreptul românilor de a vota. „Decizia Biroului Electoral Central de astăzi înseamnă un singur lucru: vor, cu orice preţ şi prin orice mijloace, să ne împiedice să participăm la alegeri. Mai întâi, au încercat, luni în şir, să împiedice înregistrarea Mişcării România Împreună (RO+). De data asta, blochează Alianţa 2020 USR PLUS din motive absurde, total nedemocratice. Ni se încalcă dreptul de a fi votaţi, dar şi dreptul românilor de a vota”, se arată în comunicat.
Alianţa mai spune şi că în spatele decizie ar fi Liviu Dragnea, căruia îi este frică de USR PLUS. „Ne-au respins cererea pentru că lui Liviu Dragnea îi este teamă de Alianţa 2020 USR PLUS, de «Fără Penali», de «Oameni Noi», de tot ceea ce înseamnă această Alianţă şi de toate speranţele care sunt legate de ea”, mai subliniază mesajul USR PLUS.
