Premierul român, Viorica Dancila, este subiectul principal al unei analize publicate de Politico.eu. Jurnaliștii publicației scriu despre Dancila că a acuzat liderii europeni de dublu standard în criticarea țării sale în ce privește corupția și represiunea protestelor antiguvernamentale, scrie ziare.com
„Dancila, al cărui guvern deține președinția rotativă a Consiliului UE, a afirmat că, de asemenea, corupția este o problema în Europa de Vest și a remarcat că liderii UE nu au reacționat dur referitor la protestele Vestelor Galbene din Franța.Remarcile prim-ministrului român reflectă tensiunile dintre guvernele din Estul și Vestul Europei, care s-au intensificat în ultimii ani și pun în pericol o posibilă poziție comună a liderilor blocului comunitar”, se arată în articol.
„României nu îi este permis să facă ce alte țări fac”, a afirmat Viroica Dancila într-un interviu acordat Politico, la Palatul Victoria.
„România s-a confruntat cu multe critici din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European în ultimele luni, reflectând ideea că țările est-europene fac un pas înapoi în lupta împotriva corupției și se îndreaptă spre aceeași cale illiberala că Polonia și Ungaria.Criticii acuză partidul aflat la guvernare, PSD, că insistă pentru modificări legislative care să slăbească independența sistemului judiciar, într-o încercare de a-i ajută pe politicienii acuzați de corupție, inclusiv șeful partidului, Liviu Dragnea”, subliniază Politico.eu.
„Guvernul s-a lovit de critici și ‘acasă’. Atât de la activiști, cât și din partea președintelui Klaus Iohannis, fost lider al PNL și opozant al social-democraților, care a încercat să oprească, anul trecut, revocarea din funcție a celui mai bun procuror anticorupție din țară”, mai notează sursă citată.Totuși, condamnarea internațională pare să doară cel mai tare, apreciază jurnaliștii de la Politico.
În octombrie, Dancila s-a contrazis, în PE, cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în ce privește statul de drept în România. O luna mai târziu, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care era exprimată îngrijorarea față de direcția țării privind lupta împotriva corupției și, totodată, era condamnată „intervenția violență și disproporționată a jandarmilor” în timpul protestelor din 10 august. Sute de oameni au fost răniți atunci, amintește publicația.
Dancila a afirmat, în acest sens, că România nu este tratată corect de Uniunea Europeană.
„Am văzut ce s-a întâmplat cu Vestele Galbene în Franța. Nimeni nu a avut vreo reacție. Este vorba despre dublu standard. Nu am văzut pe nimeni să vină în Parlamentul European și să spună ‘vrem o rezoluție în Franța'”, a declarat ea.
De asemenea, ea a respins comparațiile dintre guvernul condus de ea și guvernele de la Budapesta sau Varșovia, ambele fiind acuzate de încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.E o comparație pe care a făcut-o, în repetate rânduri, Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din PE. La dezbaterea privind situația României din PE, desfășurată în luna octombrie, Verhofstadt a avertizat-o pe Dancila să nu urmeze „exemplele negative ale Ungariei și Poloniei”.
La rândul ei, Dancila a spus că remarcile liberalului arată faptul că el se află în campanie pentru alegerile europarlamentare din mai.”Dacă el înțelege că trebuie să conducă această campanie electorală în detrimentul României și să acuze un stat că România, nu cred că este o modalitate constructivă de a lucra”, a fost răspuns prim-ministrului român.
Tratament special
De asemenea, premierul a mai spus că nu este corect că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este aplicat doar în România și în Bulgaria.
„Se spune că acest mecanism este menit să ajute România și Bulgaria. E vorba despre corupție. Am văzut acte de corupție și în Olanda, în Franța, am văzut și în Germania. Nimeni nu a cerut vreodată implementarea unui astfel de mecanism în aceste state”, a constatat Dancila.
În ultimul raport MCV publicat pentru România, Bruxelles-ul a criticat în termeni duri Bucureștiul.
De asemenea, Bruxelles-ul și-a exprimat îngrijorarea, luna trecută, cu privire la o ordonanță de urgență pentru contestația în anulare a sentințelor definitive date de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte.
