PSD a explodat după declarația Președintelui. ”Vrea să prostească toți românii”
Ultima Ora Politic

Curtea Constituțională i-a dat dreptate lui Iohannis. Ce parte a Legii Bugetului a fost aprobată ca neconstituțională

Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea bugetului pe 2019, însă a admis obiecția sa în legătură cu plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, conform mediafax.ro

Prima obiecție de neconstituționalitate pe legea bugetului a fost respinsă cu majoritatea de voturi, iar cea de-a doua obiecție referitoare la Legea plafoanelor bugetare a fost admisă cu unanimitate de voturi.

Judecătorii CCR au motivat, după admiterea sesizării pe plafoanele bugetare, că nu a fost respectat parcursul legislativ.

În sesizarea formulată de Klaus Iohannis pe legea plafoanelor bugetare, șeful statului a argumentat că nu a fost respectată procedura parlamentară, prin încălcarea termenului de 24 de ore pentru comunicarea deciziei de adoptare a proiectului.

„Astfel, în mod similar, din dispozițiile art. 133 alin. (3) și alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, rezultă că legea adoptată de către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, semnată de președinții celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgență, termenul este de două zile. Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților se comunică deputaților, în termen de 24 de ore de la depunere”, precizează Iohannis, în textul sesizării.

De asemenea, președintele României susține că procedura parlamentară a fost redeschisă, prin reluarea întregii dezbateri asupra legii deja votate în ansamblu, lucru care nu este prevăzut nici în Constituție, nici în regulamentele Parlamentului.

„- ca efect al votului final exprimat în plenul Camerei decizionale, procedura legislativă parlamentară, a dezbaterii și adoptării legii în Parlament – ca parte a procesului de legiferare – se încheie; aceasta se poate redeschide numai în condițiile și din inițiativa subiectelor de drept expres prevăzute prin Legea fundamentală art. 77 alin. (2), respectiv art. 147 alin. (2) din Constituție; nici Constituția, nici legile și nici regulamentele parlamentare nu prevăd posibilitatea ca această procedură să se redeschidă prin reluarea întregii dezbateri asupra legii deja votate în ansamblu cu ocazia votului final (elaborarea unui nou raport suplimentar, formularea de noi amendamente, supunerea legii la un nou vot final);

– închiderea procedurii de dezbatere și adoptare a unei legi în Parlament nu închide însă procesul legislativ/procedura de legiferare cu privire la o anumită lege; ca urmare a votului final asupra unei legi, exprimat în Camera decizională, se deschid alte proceduri constituționale, derulate din inițiativa ori în cadrul altor autorități publice: sesizarea Curții Constituționale, transmiterea legii către Președintele României în vederea promulgării legii, publicarea legii în Monitorul Oficial al României;

– în vederea derulării procedurilor constituționale succesive adoptării legii de către Parlament, aceasta este semnată de către președinții Camerelor și depusă la secretarii generali în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituție; în același scop, legea este adusă la cunoștința membrilor Parlamentului;

– procedura de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale este subsumată unor termene legale și constituționale; aceste termene pot fi diferite după cum legea a fost dezbătută în procedură de urgență sau nu; de asemenea, aceste termene se calculează, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale pe zile calendaristice”, mai argumentează Iohannis.

Șeful statului arată că plenul Camerei Deputaților a votat proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, însă pe 15 februarie inițiativa a fost redeschisă procedura legislativă, chiar dacă președinții Camerelor Parlamentului nu se numără printre titularii care să aibă acest drept.

„Ca urmare a votului exprimat în ședința din data de 13 februarie 2019, Camera Deputaților a decis definitiv, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 fiind adoptat în conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (3) din Constituție. Odată cu acest vot, în virtutea acelorași dispoziții constituționale, proiectul de lege devine – prin efectul constituțional al competenței decizionale de care dispune Camera decizională – nu numai un act adoptat de aceasta, ci și un act adoptat de Parlament, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă adoptată de Camera decizională devine lege, în acest caz în sensul de act adoptat de ambele Camere. Pretinsa justificare a repunerii legii deduse controlului de constituționalitate pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, potrivit stenogramei ședinței din data de 15 februarie 2019, prin faptul că ar avea dreptul Camera Deputaților să opereze orice modificări în conținutul legii nefiind semnată de Președintele Camerei nu poate fi primită întrucât, după cum s-a arătat deja, președinții Camerelor Parlamentului nu se află printre titularii dreptului de a redeschide procedura legislativă sau de a reînvesti Camera”, explică sursa citată.

Tot pe 22 februarie, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională privind Legea bugetului. Șeful statului argumentează în obiecția de neconstituționalitate că au fost încălcate atribuțiile și rolul Consiliului Fiscal în procedura parlamentară a proiectului de buget, deoarece organismul trebuie să emită o opinie legată de toate amendamentele admise în dezbaterile Legislativului.

Camera Deputaților a adoptat, decizional, pe 15 februarie, bugetul de stat pentru 2019.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.