Lupta Corinei Crețu are REZULTATE. Românii își doresc calea europeană
Ultima Ora Politic

Comisarul european Corina Crețu ÎNCREZĂTOARE în România. Ce spune despre infrastructură și finanțările UE

Comisarul european Corina Crețu ÎNCREZĂTOARE în România. Ce spune despre infrastructură și finanțările UE

Comisarul european pentru Politici Regionale Corina Crețu vorbește într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX și MAS despre relațiile dintre Est și Vest, problemele de infrastructură, finanțările acordate de Uniunea Europeană și realizarea unor proiecte majore.

Comisarul european Corina Crețu a mai vorbit în interviul acordat cu câteva ore înainte de începerea summitului Inițiativei celor Trei Mări și despre preluarea de către România a președenției Consiliului Uniunii Europene.

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenției MEDIAFAX și Monitorului Apărării și Securității (MAS) de către comisarul european pentru Politici Regionale Corina Crețu

„Reporter: Multumesc că ați răspuns invitației noastre și ne acordați acest interviu. Peste puțin timp începe summitul Inițiativei celor Trei Mări. Până acum Comisia Europeană a avut o atitudine rezervată față de această inițiativă. De data aceasta participați dumneavoastră, participă dl. Juncker, exită o schimbare de percepție asupra summitului, cum îl vede Comisia Europeană?

Corina Crețu: Prezența președintelui Juncker în primul rând dar și a mea, la invitația președintelui Iohannis la acest summit, la acest eveniment important, arată, cred, de la sine importanța și aprecierea pe care Comisia Euopeană o dă acestei inițiative. Nu este vorba de o rezervă pe care până acum Comisia Europeană ar fi avut-o, ci ne gândim la faptul că acest concept nu se dezvoltase.

Abia acum este a treia ediție și știm exact despre ce este vorba, știm exact că este vorba de o inițiativă proactivă, un demers proactiv în interiorul Uniunii Europene, convergent cu direcțiile și cu acțiunile Uniunii Europene și, sigur, Comisia Europeană, prin prezența președintelui Juncker, încurajează acest demers, pentru că până la urmă și eu, dar și comisarul pentru politică regională nu putem decât să salutăm orice formă de cooperare care contribuie la dezvoltarea regională și la reducerea decalajelor interne, a discrepanțelor.

Tocmai am văzut că inițiativa celor Trei Mări are acest potențial de a contribui la reducerea decalajelor. Practic, acest summit este primul în care se dorește realizarea unor proiecte concrete, cel puțin anunțarea unor proiecte concrete, a unei liste de proiecte majore de interconectare în domeniul energiei, transporturilor și digital, lucru care sunt esențiale pentru reducerea decalajelor.

Ca să vă dau un exemplu, în domeniul transporturilor pe aceeași distanță timpul este de două ori mai mare în Europa Centrală și de Est decât în Europa de Vest. Cred că este în interesul tuturor de a întări cooperarea și de a concretiza astfel de proiecte.

Rep: Una dintre temele întâlnirii este înființarea unui fond de investiții al inițiativei în valoare de 100 de miliarde de euro. Va fi finanțat de băncile din zonă, dar voiam să vă întreb dacă se va implica și Comisia în operaționalizarea, sau, ulterior, în finațarea proiectelor ce vor fi propuse.

CC: Este vorba de proiecte majore, foarte scumpe, și este nevoie atât de fonduri europene, statele membre sunt chemate să considere dacă pot utiliza aceste fonduri europene în proiecte transnaționale, și, de asemenea, este implicat și sectorul privat. Avem de asemenea din partea Uniunii Europene un mecanism care se numește „Connecting Europe Facility”, mecanismul de conectare a Europei, este unul dintre instrumentele esențiale de finanțare prin care UE sprijină investițiile în domeniile transport, energetic și digital.

Știți că printre cele nouă coridoare care sunt la ora actuală în Uniunea Europeană cinci traversează regiunea celor trei mări, este vorba de Marea Baltică, Marea Nordului, coridorul mediteranean, inclusiv coridorul Dunării, est-mediteranean, deci acest lucru demonstrează importanța strategică acordată de UE acestei regiuni, dar, pe de altă parte, este evident că resursele naționale, nici chiar împreună cu fondurile europene, nu sunt suficiente.

De aceea se organizează, în marja summitului, acest business forum, al oamenilor de afaceri, pentru a discuta împreună în ce măsură își pot pune resursele pentru a sprijini aceste proiecte.

Aș mai vrea să subliniez importanța proiectului de conectivitate în domeniul energiei, proiectul BRUA, un proiect transfrontalier care va conecta infrastructura de transport de gaze din Bulgaria către Austria, prin România și Ungaria. Este foarte important, pentru că vorbim de diversificarea resurselor energetice, de o zonă strategică, obiectivul fiind acela de a diversifica resursele energetice care alimentrează țările din Uniunea Europeană. Și aici Uniunea Europeană contribuie cu fonduri, dar care trebuie să fie completate la nivel național. Și, așa cum spuneam, presiunea asupra bugetelor naționale este foarte mare, în ceea ce privește latura socială, deci este evident că fără componenta privată este mult mai greu.

Rep: Față de proeictele pe care le derulează în mod obișnuit autoritățile vor fi puse în fața unor situații de anvergură foarte mare, a unor proiecte extrem de importante – o autostradă care să străbată Europa de la Nord la Sud, o cale ferată de asemenea, și altele de acest fel. Vorbeați zilele trecute de nevoia de proiecte mature, și aș vrea să vă întreb dacă autoritățile au nu neapărat competența dar abilitatea de a se implica în astfel de proiecte astfel încât acestea să și fie realizate?

C.C.: Sigur, am fost în țară împreună cu comisarul pentru agricultură Phil Hogan și pe bună dreptate interesul s-a axat asupra rețelei de transport. Eu cred că ceea ce am spus legat de Sebeș – Turda, Pitești – Sibiu, legătura cu Moldova, toate aceste lucruri sunt esențiale nu numai pentru Europa, dar și pentru România. În ceea ce privește Sibiu – Pitești, este un proiect întârziat, din punctul nostru de vedere nu poate fi începută construcția mai devreme de 2019 și este un proiect fanion pentru Uniunea Europeană, pentru că așa cum spuneați, conectează de la Nord la Sud, de la Rotterdam la Constanța, întreaga Uniune Europeană.

Este tronsonul lipsă, de altfel, singurul tronson lipsă dintre Rotterdam și Constanța.

De accea am spus că trebuie accelerate pregătirile, pentru că din păcate ne aflăm în faza studiilor de fezabilitate de mulți ani și au început lucrările pe tronsonul 1 și 5 fără a se obține avizul de mediu, fapt care a fost criticat de către comisie, pentru că în funcție de avizul de mediu vom ști dacă vom putea finanța sau nu aceste tronsoane. Tronsoanele doi, trei și patru sunt cu atât mai dificile pentru pentru că traversează direct munții. De asemenea, ne-am oferit, pentru că avem banii, a realiza studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana, este un proiect foarte mare, greu, care nu poate fi realizat peste noapte. Noi am putea să realizam studiul de fezabilitate până în anul 2020 dacă am avea voința politică și am colabora foarte bine și începerea construcției din 2021.

Ar fi o chestiune simbolică în anul centenarului de a se angaja această investiție, am văzut că Guvernul a anunțat că dorește să realizeze acest proiect prin parteneriat public- privat.

Este dreptul suveran al oricărei țări să realizeze în ce mod dorește, Comisia nu este confortablă cu această abordare, pentru că din punctul nostru de vedere, aceasta înseamnă o deprioritizare a investiției.

Dar, așa cum spuneam, interesul meu este să facem pași înainte și, din acest punct de vedere, lucrăm cu autoritățile române, suntem la dispoziția autorităților române, dorin să acordăm mai multă asistență tehnică pentru realizarea proiectelor și sper să se facă pași înainte într-un domeniu unde lucrurile uneori stagnează din cauze externe. Am inaugurat de pildă, în Grecia, autostrada Tessalonic – Atena, un proiect care a durat peste douăzeci de ani, care a fost blocat cinci ani, dar, iată, odată început, și acest lucru vreau să subliniez, va fi o datorie și o ambiție a fiecărui guvern de a face pași înainte.

Rep: Există foarte multe voci care dau o dimensiune geopolitică acestui proiect, al Inițiativei celor Trei Mări. Pentru jurnaliști este confirmată atât de prezența președintelui Donald Trump anul trecut la Varșovia, prezența unor oficiali chinezi în permanență la summiturile care au avut loc și chiar și aici la București și se vorbește de o intergrare în One Belt One Road, există o dimensiune militară care este luată în considerație acum la București, vorbim de o amplificare, de o intrare în sfera geopolitică a inițiativei?

CC: Dacă vă uitați pe programul summitului este evident că acestă dimensiune lipsește, noi, în Comisia Europeană ne dorim ca acest eveniment să contribuie la consolidarea unor opere, și, în același timp, să întărească legăturile transatlantice și cu alte state, este important ca un astfel de mesaj proeuropean, favorabil unei cooperări constructive între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vine de aici, de la București, este țara cea mai proeuropeană din UE și cea mai prooccidentală din regiune.

Este un eveniment important, din punct de vedere militar sunt cooperări bilaterale, cooperări între Uniunea Europeană și NATO, dar care nu reprezintă obictivul acestui summit. Summitul acesta își dorește să exploateze posibilitățile de dezvoltare regională, de dezvoltare economică în primul rând, și socială.

Rep: Cum priviți dv. pregătirile pe care oficialii români în legătură cu preluarea președenției Consiliului Uniunii Europene. Sunt propuneri adecvate, care sunt așteptările?

CC: Preluarea președenției este o mare responsabilitate pentru fiecare stat, mai ales pentru statele membre care dețin pentru prima oară această președenție a consilului UE și cred că este important ca România să fie pregătită, mai ales că este vorba de perioada care va consfinți finalul mandatului Comisiei Juncker.

Președintele Juncker a spus foarte clar în discursul său privind starea Uniunii Europene că își dorește în primul rând încheierea unui acord privind viitorul exercițiu financiar 2021- 2027, la summitul de la Sibiu, deasemenea încheierea pachetelor privind energia și domeniul digital, deci, din acest punct de vedere, cred că este importantă o pregătire.

Din câte am văzut, există acestă dorință de a avea o președenție de succes, și, pe de altă parte, sper ca la negocierile între statele membre, România să aibă un rol activ în pivința bugetului pentru că, din punctul meu de vedere, este esențial ca implementarea în statele membre să înceapă chiar din prima zi a anului 2021, de când începe viitorul exercițiu financiar, iar acest lucru nu se poate face dacă nu se va ajunge la un acord înainte de alegerile europarlamentare, adică la summitul de la Sibiu, pentru că este nevoie de unanimitatea membrilor consiliului, adică a șefilor de stat și de guvern din întreaga Uniune Europeană.

Am văzut că România și-a ales ca motto „coeziunea” și din acest punct de vedere sunt bucuroasă că politica regională are un loc aparte, este într-un fel firesc pentru o țară în care mai mult de 60% din investițiile publice vin din fonduri europene. Coeziunea. solidaritatea reprezintă singura formă viabilă pentru păstrarea acestui proiect unic în istoria planetei, Uniunea Euroepană, care a adus 70 de ani de pace și prosperitate, dar care este atât de atacat.

Responsabilitatea este cu atât mai mare ân acest context ân care forțele antieuropene, din păcate, cresc în intensitate și în popularitate.

Este datoria noastră, ca oameni politici, să apăram acest proiect european, iar România este țara care nu-și poate permite în niciun caz luxul Marii Britanii, măcar să se gândească la ieșirea din acest proiect.

Trebuie, după părerea mea, să facem un efort mai mare de a vorbi de beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană.”

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii