Când mergeți la Vadu să faceți plajă, deși nu prea e voie, deoarece e zonă protejată, să știți că nisipul de aici este foarte valoros. Conține metale rare de tip zirconiu, toriu sau chiar aur. Aici a construit Ceaușescu celebra fabrică de metale rare, care prelucra materia primă de pe Grindul Chituc, localitatea Vadu, județul Constanța. Metalele de aici se află, de săptămâna trecută, pe noua listă a materiilor prime critice din Europa și, ca atare, nu mai avem voie să exportăm aceste metale decât în Uniunea Europeană!
”Din punct de vedere metalogenetic depozitul de nisipuri grele de la Chituc reprezintă unul din depozitele clasice folosite în trecut ca sursă pentru așa-numitele matale rare. Săptămâna trecută, ca urmare a evaluărilor privind materiile prime critice pentru Comisia Europeană, a apărut o nouă listă în care atât metalele rare ușoare, cât și cele grele sunt desemnate critice pentru Comisia Europeană. Valoarea lor este inestimabilă”, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului de Geologie al României.
Pe scurt, acest lucru înseamnă că nu vom putea exporta zăcămintele pe care le avem din abundență la Vadu, sub formă de aluviuni aduse de Dunăre și depuse de curenții marini în acest punct al litoralului românesc. Uniunea Europeană este un mare consumator de astfel de materii prime folosite în industria tehnologiilor înalte, de la electronică la aviație și de la industrie nucleară la industrie cosmică…, dar nu prea le are. Zirconiu, hafniu, toriu…
Cel mai mare producător mondial de metale rare, China, și-a închis porțile pentru asemenea exporturi, cu trei ani în urmă. Dacă vrei să construiești tehnologie, faci fabrică în China și obții materia primă chinezească, dacă nu, nu. În aceste condiții, UE a strâns rândurile săptămâna trecută și a hotărât ca țările membre care au astfel de metale, cum este cazul nostru, să nu la mai poate exporta decât în interiorul Uniunii.
Ca atare, fosta fabrică de la Vadu, care producea aproximativ 3 tone de metale rare în opt ore, adică pe o tură, s-ar putea să-și reia producția abandonată după 1990. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să aducă fabricile hight technologie europene în România, pe metoda chineză, sau vor vinde materia primă ca atere, cum face acum Cuprumin cu zăcământul de cupru de la Roșia Poeni.
”Această fabrică cred că are vreo 30 de ani. A fost făcută pentru metale rare. Lua nisipul de la malul mării, îl aducea aici, unde aveam mese, îl selectam, avea cuptoare acolo, se cocea, iar de aici îl transporta la Merișani, Glogova… Partea siderurgică se petrecea acolo. Aici doar se selecta nisipul. Făceam pe tură câte două-trei tone. Și patru tone, cum era materialul bun. Zirconiu… Aur era prea puțin. Aveam de lucru, toate satele din jur aveau de lucru”, a spus Victor Șerban, fost muncitor la fabrica de metale rare de la Vadu, vecin al unității care acum este în paragină.
Dacă luăm în considerare faptul că un gram de zirconiu costă 1,57 dolari, iar unul de hafniu costă 1,2 dolari, la un calcul simplu putem afla că, pe vremea când Victor Șerban muncea la unitatea de metale rare, aici se prelucra material în valoare de 4,71 de milioane de dolari în opt ore, pe puțin. Cea ce nu este de colea…
