Sfântul Grigorie de Nazianz s-a născut într-o familie aristocratică la Arianz, în partea de sud-vest a Capadociei, în vecinătatea cetății Nazianz. Tatăl sau este convertit la creștinism de soția să Nona și ajunge mai târziu episcop de Nazianz.
Sfântul Grigorie de Nazianz a studiat în Cezareea Capadociei, în Cezareea Palestinei și în școala Alexandriei Egiptului. Și-a completat studiile la Atena, unde a stat 10 ani. În timpul studiilor se împrietenește cu Sfântul Vasile cel Mare.
În jurul anului 357 părăsește Atena și revine acasă. Primește taină Sfântului Botez și invitația Sfântului Vasile de a-l vizită la mănăstirea pe care el o infiintase pe malul răului Iris în Pont. Ajunge la această mănăstire și stă o perioada destul de lungă.
În timpul șederi sale aici, îl ajută pe Sfântul Vasile la redactarea Filocaliei. Se reîntoarce acasă pentru a-l sprijini pe tatăl sau în activitatea să pastorală. Ajuns acasă, este hirotonit preot de către tatăl sau, împotriva voinței sale, probabil la sărbătorile Crăciunului din anul 361.
După hirotonire se retarage în singurătate, timp în care a scris „Apologeticus“, o lucrare în care ne descoperă greutățile preoției și motivele pentru care s-a ferit să o primească. Revine la tatăl sau pentru a-l ajută să readucă pacea în comunitatea tulburată de semiarieni.
După moartea tatălui sau în 374, preia scaunul episcopal de Nazianz, însă nu pentru multă vreme, deoarece se retrage la Seleucia în Isauria, dedicându-se viețîi contemplative.
În anul 379, un grup de credincioși îi cere să vină la Constantinopol pentrua reorganiza Biserica de aici, persecutată și distrusă de arieni.
Una din rudele sale apropiate îi dăruiește o casă, pe care o amenajează și o sfințește, cu hramul Anastasia, Învierea. În această biserica, el va ține cele cinci omilii despre dumnezeirea Logosului.
Aceste cinci Cuvântări teologice îi vor aduce mai târziu numele de „Teologul”.În anul 380, împăratul Teodosie l-a ales episcop de Constantinopol. Sinodul ÎI ecumenic din anul 381 de la Constantinopol, confirmă alegerea Sf. Grigorie că episcop de Constantinopol.
Din cauza constestarilor cu privire la alegerea să, se retrage în Capadocia, la Nazianz. În anul 383 l-a hirotonit pe Eulalius episcop și s-a retras în Arianz. Aici și-a petrecut ultimii ani în meditație. A trecut la cele veșnice în 389-390.
Troparul Sfântului Grigorie de Nazianz
Fluierul cel păstoresc al Teologiei tale a biruit trâmbițele ritorilor; că ție, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, ți s-au adăugat și frumusețile Cuvântului.
Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.
Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului
Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului se pare că a fost ucenic al Sfântului Vasile cel Mare. A fost numit episcop al Tomisului în jurul anului 360 și a condus Biserica Tomisului până aproape de anul 381. Date despre acest episcop avem de la Sozomen și Teodoret al Cirului.
Astfel, Sozomen vorbește de vizită împăratului arian Valens (364-378) la Tomis, în anul 369, pe când se întorcea dintr-o expediție împotriva goților.
Autorul spune în „Istoria să bisericească” că împăratul a intrat în biserica episcopală și a cerut episcopului Bretanion să între în comuniune cu arienii pe care îi simpatiza, și să slujească împreună cu ei.
Marele episcop a aparat dreapta credință și „a vorbit împăratului cu îndrăzneala despre hotărârile celor 318 Sfinți Părinți de la Sinodul I de la Niceea (325) împotriva lui Arie, pe care nu le putea calcă”.
Sfântul Bretanion a avut un rol important în redactarea și trimiterea documentelor cu privire la transferarea sfintelor moaște ale Sfântului Sava Gotul în Capadocia, la cererea Sfântului Vasile cel Mare. Bretanion este cel care a redactat actul martiric al Sfântului Sava Gotul.
Troparul Sfântului Bretanion
Îndreptător credinței și chip blandetilor, învățător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor.
Pentru aceasta ai câștigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate.
Părinte Ierarhe Bretanion, roagă pe Hristos Dumnezeu că să mântuiască sufletele noastre.
Tot astăzi, facem pomenirea:- Sfântului Cuvios Publie;- Părintelui Mariș;- Sfintei Mucenite Medula;- Sfântului Cuvios Castin;- Sfântului Cuvios Apolo;- Sfântului Cuvios Dimitrie Schevofilaxul;- Sfântului Mucenic Auxentie.
Mâine, 26 ianuarie, facem pomenirea Sfântului Cuvios Xenofont, soției sale – Maria, și fiilor lor: Arcadie și Ioan.
