Avocații acțiune de PROTEST
Avocații acțiune de PROTEST
Breaking News Justiție Ultima Ora

Ultima Oră. Avocații acțiune de PROTEST. Nu vor intra în sălile de judecată. Ce nemulțumiri au

Avocații din toate barourile din România organizează miercuri o amplă acțiune de protest, aceștia fiind nemulțumiți de faptul că autoritățile din România nu iau în considerare cererile lor.

Avocații spun că vor apăra doar cauzele urgente, pe timpul protestului.

”Campania «O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există» a fost iniţiată în urma Hotărârii Consiliului UNBR din 1-2 septembrie 2023, când s-a decis organizarea unei campanii pentru apărarea drepturilor avocaţilor, supuşi unor provocări şi disfuncţionalităţi continue în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. «Ziua Fara Avocati» a fost stabilită pentru 4 octombrie 2023, va fi dedicată comunicării problemelor cu care se confruntă avocatura”, a transmis Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Aceștia consideră că ”multe din deficienţele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituţionale oneste între toţi cei implicaţi în înfăptuirea justiţiei, cu implicarea corespunzătoare a puterii legislative şi executive acolo unde este cazul, în sprijinul destinatarului actului de justiţie, care este cetăţeanul”.

Nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor

”Problema termenului de soluţionare a cauzelor a existat şi în trecut, însă începând cu punerea în aplicare a Hotărârii CSM nr. 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii s-a ajuns la prelungirea duratei termenelor procesuale şi ieşirea din sfera rezonabilităţii duratei soluţionării pricinilor,  ignorându-se prejudiciile cauzate celor care ar trebui să fie beneficiari ai actului de justiţie. Recomandarea de a norma activitatea unui complet de judecată la maxim 40 dosare pe lună, coroborat cu subdimensionarea schemelor de personal este de natură să conducă inerent o prelungire nerezonabilă a duratei de soluţionare a dosarelor”, arată avocaţii.

Ziua fără avocati
Ziua fără avocati

Aceştia se referă la:

Deficienţe semnalate anterior punerii în aplicare a Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:

  • Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.
  • Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deşi a fost reglementată în ideea accelerării soluţionării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
  • Amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni;
  • Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.

Deficienţe create în urma aplicării Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:

  • Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile faţă de termenele iniţial stabilite.
  • Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp  faţă de data înregistrării cererii.
  • Inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte de previzibilitate actul de justiţie.
  • Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deşi prin  Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea  unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.

Limitări ale accesului la justiţie cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor

  • Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii ( în special procesele de partaj), care în multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare.
  • Ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta.

O altă categorie de probleme se referă la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării.

  • Continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor.
  • Nesocotirea dispoziţiilor art.91 alin. (4) Cod proc. penală atunci când judecătorii menţin, contrar dispoziţiilor legale menţionate, împuternicirea avocatului din oficiu pe toată perioada până la soluţionarea cauzei, chiar dacă se prezintă avocatul ales.
  • Înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestaţiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul parchetelor), la aproape toate barourile din ţară, deşi a fost comunicat în timp util de către UNBR estimatul pentru 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.
  • Reducerea  în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaţilor din oficiu, încălcând prevederile din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
  • Neplata serviciilor de curator atunci când aceasta revine părţilor, fără ca instanţa să ia vreo măsură în acest sens.

  • Reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial până la sume derizorii, după criterii subiective şi fără luarea în considerare a obligaţiilor fiscale aferente veniturilor avocaţiale.

  • Interzicerea accesului avocaţilor cu telefoane mobile, tablete sau chiar laptopuri în unele unităţi de poliţie şi parchet, cu nesocotirea reglementărilor care permit acest acces.

  • Interzicerea posibilităţii avocaţilor ca în faza de urmărire penală să realizeze copii ale actelor din dosarul de urmărire penală cu mijloace proprii (telefon, scanner mobil), în contextul în care procedura de eliberare a copiilor actelor din dosar este ineficientă.

  • Existenţa unor cazuri de nerespectare a obligaţiei legale potrivit căreia Ministerul Justiţiei trebuie să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti (art. 37 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995).

  • Existenţa unor situaţii în care nu sunt respectate dispoziţiile din Codul de procedură civilă, din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (aprobat prin Hotărârea CSM nr.3243/2022) referitoare la stabilirea intervalelor orare a judecării proceselor, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocaţi, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale şedinţei. Nerespectarea acestor dispoziţii este de natură să  afecteze programul estimat al avocaţilor, care trebuie să fie prezenţi în faţa altor instanţe. Consecinţele sunt păgubitoare pentru justiţiabili.
  • Necomunicarea către părţi şi omisiunea afişării pe listele de şedinţă a  situaţiilor în care un anumit complet de judecată nu poate să îşi desfăşoare activitatea şi se impune înlocuirea acestuia cu judecători de pe lista de  permanenţă. Această omisiune lipseşte de previzibilitate şi de predictibilitate procesul civil sau penal, activitatea avocaţilor şi prejudiciază interesele legitime ale justiţiabililor.

  • Existenţa unor cazuri în care magistraţii nu fac aplicarea art. 25 din Legea 51/1995, potrivit căruia instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat. Urmarea concretă a acestei atitudini este perpetuarea faptelor de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către persoane care fie nu au avut niciodată această calitate, fie au pierdut calitatea de avocat.

Pentru remedierea acestor probleme, avocaţii propun o serie de soluţii.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.