Administrația Prezidențială găzduiește Conferința internațională „Întărirea Flancului Estic al NATO”
Ultima Ora Politic

APEL PUTERNIC pentru Iohannis. 129 de ONG-uri îi cer să NU PROMULGE LEGEA

APEL PUTERNIC pentru Iohannis. 129 de ONG-uri îi cer să NU PROMULGE LEGEA

129 de ONG-uri au semnat o scrisoare prin care îi cer lui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul de lege pentru combaterea spălării banilor și să-l retrimită la Parlament pentru a reexamina prevederile privind activitatea asociațiilor, dar și să ceară opinie din partea Comisiei de la Veneția.

„Parlamentul României a adoptat în data de 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ciuda criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune. Cele 129 organizații semnatare, vă adresăm cererea de a nu promulga proiectul de lege menționat, în forma actuală, și vă solicităm să sesizați Comisia de la Veneția pentru a obține o opinie în acest sens. Nu contestăm necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și altor persoane juridice fără scop patrimonial din România”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul de Resurse pentru participare publică, conform Mediafax.

 

Potrivit sursei citate, în scrisoarea transmisă se arată, în principal, la următoarele prevederi: includerea asociațiilor și fundațiilor între „entitățile raportoare” care intră sub incidența legii, cu obligații similare cu cele ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare, administratorilor de fonduri; traducerea eronată, în cazul asociațiilor și fundațiilor, a termenului „beneficiary owner”, din Directivă, prin termenul de „beneficiar real” definit în proiectul de lege ca incluzând „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”; introducerea de obligații, pentru asociații și fundații, de raportare a beneficiarilor reali, așa cum sunt definiți de proiectul de lege, către instituțiile statului (Ministerul Justiției), dar și către terțe părți.

„În ceea ce privește consecințele practice ale legii asupra asociațiilor și fundațiilor, estimăm că legea va conduce în final la blocarea activității multor organizații neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi organizațiile care lucrează în domeniul social. Estimăm de asemenea reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale precum și investiția masivă de resurse în activități administrative, în detrimentul activităților pe care organizațiile le desfășoară în beneficiul comunităților pe care le servesc. În final, ne referim la urgența adoptării legii, pe care inițiatorii au susținut-o, România fiind în procedură de sancționare din partea Uniunii Europene pentru că nu a transpus directiva la timp în legislația națională. În egală măsură, o transpunere greșită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalizare”, mai spune comunicatul de presă menționat.

În acest context, semnatarii scrisorii îi cer președintelui să nu promulge Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în această formă și să retrimită proiectul de lege Parlamentului cu solicitarea de a reexamina prevederile privind activitatea asociațiilor.

 

„Să solicitați o opinie a Comisiei de la Veneția, pe marginea modului în care legislativul român a transpus în legislația națională această directivă, într-o manieră care restricționează dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată”, mai arată sursa citată.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituţiile de credit și cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum și „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Proiectul a trecut pe 24 octombrie de Camera Deputaților.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.