Anunț devastator pentru Dragnea și Dăncilă de la Bruxelles. Kovesi va fi procuror european. Guvernul va cădea
Ultima Ora Politic

Anunț devastator pentru Dragnea și Dăncilă de la Bruxelles. Kovesi va fi procuror european. Guvernul va cădea

Dorim înființarea unui mecanism care să fie aplicat în toate țările UE privind securizarea statului de drept și înființarea în viitoarea CE a unui portofoliu de comisar rezervat exclusiv supravegherii și prezervării statului de drept. Avem nevoie de un mecanism cu indicatori clar cuantificabili, de o definire a statului de drept și de sancțiuni clare pentru derapaje de la statul de drept. Nu am dorit că articolul 7 să fie activat împotriva țării mele și sper că Guvernul să nu ne aducă în această situație, afirmă Siegfried Mureșan, aflat pe locul al treilea pe lista PNL pentru europarlamentare.

Siegfried Mureșan, atacat de un europarlamentar PSD. ”Nu are pic de rușine”

Într-un interviu acordat Ziare.com, Siegfried Mureșan a arătat că singurul motiv pentru care România nu e în Spațiul Schengen este asaltul PSD asupra Justiției și incapacitatea Guvernului de a convinge partenerii: „Carmen Dan, care a condus aceste ședințe în lunile acestea, nu a pus subiectul aderării niciodată pe agenda”.

Siegfried Mureșan mai spune că șansele Laurei Codruța Kovesi de a deveni procuror șef european sunt mai bune că oricând. Este exclusă reluarea procedurii în Parlamentul European (PE), care nu își va schimbă poziția, iar la nivelul Consilului UE, susținerea pentru candidatul francez ar putea să scadă, pentru că prioritățile Franței în procesul de negociere pentru toate instituțiile UE vor fi altele după alegeri.

Candidați din nou pentru PE, dar ce fel de PE, ce fel de UE vom avea după aceste alegeri?

Se profilează o UE funcțională, cu instituțîi funcționale, care vor livra ceea ce așteaptă cetățeanul european. Am văzut chiar în declarația de la Sibiu că UE își propune să rămână unită și să livreze siguranță și prosperitate pentru cetățeanul european.Este clar că Partidul Popular European (PPE) va câștigă și aceste alegeri, adică va avea și pe viitor rolul principal în instituțiile europene.

Chiar atât de clar?

Da. Toate sondajele pe care le văd de 6 luni la nivel european indică această victorie. Pe locul al 2-lea vor fi socialiștii europeni, care vor suferi mari pierderi, mai ales în marile state europene, în raport cu precedentele alegeri. În principal din cauza slăbiciunii lor, marile grupuri nu vor mai avea majoritatea în viitorul PE, deci va fi nevoie de o coaliție de 3 partide proeuropene de centru dreapta și centru stânga.

Va fi mai complicat decât dată trecută, dar vom reuși, astfel încât „suveranistii”, extremiștii, partidele antieuropene vor avea un rol foarte mic, spre zero, în decizii. Dar vor fi gălăgioși.

Inclusiv în România?

Nu avem partide declarat eurosceptice, însă, evident, ambele partide din coaliția de guvernare sunt dușmani ai parcursului european al României, atacă permanent UE și, de aceea, un vot dat PSD sau ALDE pe 26 mai e pierdut pentru România.

Îl vedeți pe Liviu Dragnea mutându-se la suveranisti după alegeri?

Eu de 6 luni spun că PSD este izolat în rândul socialiștilor europeni, ținut totuși doar pentru că aveau nevoie de 10 mâini ridicate.Ultimele decizii ale socialiștilor europeni arată că sunt dispuși să renunțe la acest partid toxic, motiv pentru care au și înghețat relațiile cu PSD, iar decizia finală va fi luată în iunie. Toate atacurile la adresa UE au adus socialiștii în situația să spună: mai bine fără aceste voturi decât cu virusul din România.

Dar după alegeri ar putea să constate că voturile din România sunt și mai prețioase, în condițiile contracției de scor pe care o vestiți.

Sunt și la social-democrațîi europeni oameni politici pro-europeni înțelepți care nu au nimic în comun cu Dragnea și pentru care așezarea la masă cu un infractor e inacceptabilă, de aceea, PSD nici nu poate obține nimic pentru România pe plan european.

Iar al treilea va fi noul grup, En Marche. Partener sau rival?

Ei au nevoie de o fixare din punct de vedere ideologic, doctrinar. Din punct de vedere numeric, anticipez că acolo va merge 80% din actualul ALDE, plus 16-18 europarlamentari din partea președintelui Macron, înțeleg că și parlamentarii USR-PLUS din România. Deci va avea în jur de 90-100 de membri.Va fi al treilea grup, mic, pro-european cu care PPE nu va ezită să coopereze, dar influență o va avea grupul mai mare. Va dau în scris că niciun partid din PPE nu va părăși grupul pentru o aventură alături de președintele Macron.

Totuși, aparitita acestui grup nou fără de care, cum spuneați, este posibil să nu poată există majoritate, ar putea produce o surpriză și în privința viitorului președinte al CE? Să nu fie unul dintre cei doi candidați anunțați până acum. Poate a treia cale, Michel Barnier?

Noi l-am ales pe dl. Weber candidat al PPE pentru președinția CE într-un mod democratic și transparent, la congresul de la Helsinki din noiembrie 2018, cu 79% din voturi. Spunem oamenilor înainte de alegeri ce vom face cu votul lor, pe cine vrem să votăm la șefia CE. Dl. Weber s-a aflat în România de două ori anul acesta, a discutat cu oamenii. Noi pe el îl susținem.

În negocierile care se vor purta între familiile politice la nivel european, principala poziție pe care PPE o va ținti este cea de președinte al CE, cea mai influență.În rest, întrebarea dvs mă invită să speculez, ceea ce nu ar fi înțelept acum. Dl. Weber și dl. Timmermans sunt candidațîi înainte de alegeri, noi și rândul trecut am susținut candidatul anunțat înainte de alegeri. Dl Barnier nu este candidat.

Sigur că formarea unei coalițîi va fi mai dificilă decât dată trecută, iar intenția noastră este să ne apărăm candidatul.

Vom mai avea sau nu Brexit?

Eu sper că nu, dar decizia nu o luăm noi, nici la București, nici la Bruxelles. Dacă pe 23 mai, UK va mai fi stat membru al UE, ceea ce e foarte probabil, atunci trebuie să organizeze alegeri.Deci plecăm de la premisa că vom avea europarlamentari britanici în noul PE, mulți dintre ei eurosceptici, deci trebuie să ne gândim cum îi integrăm în deciziile legate de viitorul UE, pentru că nu mi se pare corect că un europarlamentar UK să voteze viitorul președinte al CE sau orice decizii care ne vor afecta în cadrul UE, după care să părăsească UE.

Și care ar fi soluția? Dreptul la vot nu îl puteți restrânge.

Vom vedea calendarul de constituire a viitoarelor instituțîi ale UE, de votare a viitorului președinte al CE, a conducerii PE și sperăm să avem claritate de la Londra în următoarele săptămâni privind dată la care vor supune din nou la vot ratificarea. Ceea ce, în opinia mea, nu se poate realiza decât în condițiile unei înțelegeri transpartinice și nu sunt semnale încurajatoare.

Deci britanicii merg spre un nou referendum?

Nu putem recomandă așa ceva, dar cred că ar fi corect că acum, după ce britanicii cunosc mai bine opțiunile, să ia o decizie în mai bună cunoștință de cauza, pentru că înainte de primul referendum nu le-au fost prezentate decât niște potențiale beneficii ale Brexit-ului, care nici măcar nu au apărut, dar nu și costurile Brexit.

Așadar, acum ar putea decide dacă vor să rămână în UE, să iasă cu acest acord, să iasă păstrând o relație și mai strânsă cu UE decât prevede acest acord sau să iasă fără niciun acord, cu toate consecințele devastatoare pentru economia UK

.Ce ați făcut pentru România în primul mandat?

Încă din prima luna de mandat am prezentat în Comisia pentru Buget a PE un raport prin care am obținut 3,5 milioane de euro fonduri europene pentru ajutorarea a 100 de muncitori disponibilizați la Combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii. În primele 3 luni de mandat, fondurile au venit în România. Tot în primul an de mandat am obținut 8,5 milioane de euro pentru ajutorarea oamenilor afectați de inundațiile din 2014.

Am fost primul parlamentar român devenit negociator-șef pentru întreg bugetul UE pe un an – 2018, adică 160 de miliarde de euro. Am reușit să obțîn creșterea fondurilor structurale și de coeziune în raport cu 2017 de la 30 la 46 de miliarde de euro, adică mai multe fonduri pentru decontarea imediată a investițiilor din categoria anvelopari de blocuri, lucrări de gaze, canalizare, iluminiat public etc, dar și fonduri pentru mari proiecte de infrastructură.

Am obținut 600 de milioane de euro pentru agricultură, între care un plus de 35 de milioane de euro pentru tineri fermieri. Am reușit creșterea cu 15% a bugetului pentru burse Erasmus. Am reușit crearea și lansarea programului prin care fiecare tânăr european care împlinește 18 ani poate primi gratuit un bilet de tren cu care să călătorească nelimitat în toată UE.

Tinerii trebuie să înțeleagă că zidurile, gardurile și izolarea nu pot fi o soluție în secolul XXI. De acest program au beneficiat deja 1.100 de tineri români și estimez că anul acesta vor fi între 1.500 și 2.000.

Și care ar fi principalul obiectiv pentru noul mandat?

Voi rămâne, că economist, în comisia pentru buget pentru afaceri economice și monetare, care va decide după alegeri câte fonduri europene, în ce condiții și spre ce categorii de beneficiari vor merge. Prioritatea zero a PNL va fi simplificarea accesării de fonduri UE, după cum ne-au cerut beneficiarii de fonduri.Vrem elaborarea unui set unic de reguli valabile în toate țările UE, făcute după modelul țărilor cu cea mai mică birocrație, interdicția de a adaugă birocrație în plan local, coordonarea controalelor, introducerea principiului auditului unic. Controalele trebuie să se concentreze pe zonele în care fraudele au fost mari.

UE va înființa înainte de 2020 instituția procurorului european (EPPO) care va investiga fraudele de fonduri europene, ceea ce contribuabilul european așteaptă.

Ați fost unul dintre vârfurile de lance ale luptei pentru că Laura Codruța Kovesi să preia șefia EPPO. O bătălie dusă în primul rând cu alți români, cei din PSD și ALDE. Șansele dnei Kovesi s-au diminuat că urmare a blocajului din negocierile finale dintre PE și Consiliu?

Șansele candidatului român de a deveni procuror-șef european sunt mai bune că oricând. Candidatul român a obținut victoria în cele mai importante două etape: 12 experți europeni au evaluat toate candidaturile și au ajuns la concluzia că dna Kovesi, candidatul român, e cel mai bine pregătită. În audierile publice din PE, dna Kovesi a fost de departe cea mai convingătoare. Caracterul public și cele două runde de vot în două comisii, LIBE și CONT, da greutate procedurii din PE.În Consiliu, procedura a fost mult mai puțîn clară și transparență, fără audiere publică. Politic, Consiliul l-a preferat pe francez. PE a spus clar că dna Kovesi este singurul candidat pe care îl acceptă, iar Consiliul UE nu a fost dispus să se „predea” înaintea alegerilor.

Viitorul PE ar putea să reia de la zero procedura privind șeful EPPO?

Nu. În PE, muncă nefinalizată până la alegeri nu se reia de la zero, ci e reluată de unde s-a oprit. Poziția PE nu se va schimbă în privința dnei Kovesi, susținerea va fi necondiționată și fermă.La nivelul Consiliului UE estimez că susținerea pentru candidatul francez va scădea, pentru că prioritățile Franței în procesul de negociere pentru toate instituțiile UE, inclusiv pentru șefia Băncii Centrale Europene, vor fi altele după alegeri.

Ar fi fost mai ușor de obținut sprijin în Consiliu dacă și guvernul român ar fi fost corect și ar fi susținut candidatul român. Dar opoziția guvernului român nu a dat roade. Dimpotrivă, opoziția unui guvern controlat de un infractor e un ceritificat de bună purtare pentru un procuror.

Situația României pare că se agravează. Dl Timmermans a trimis o scrisoare autorităților de la București în care atrage atenția asupra posibilității activării unui mecanism mai dur în privința României. Credeți că se va ajunge la activarea art 7?

CE a spus clar că nu va ezită să acționeze dacă Guvernul va continuă să afecteze Justiția și statul de drept. PPE dorește înființarea unui mecanism care să fie aplicat în toate țările UE privind securizarea statului de drept și înființarea în viitoarea CE a unui portofoliu de comisar rezervat exclusiv supravegherii și prezervării statului de drept.

Avem nevoie de un mecanism cu indicatori clar cuantificabili, de o definire a statului de drept. Și trebuie prevăzute sancțiuni clare pentru derapaje de la statul de drept.Din păcate, acum, în afară de opțiunea nucleară, nu avem prea multe opțiuni, iar oamenii care au ieșit la proteste așteaptă o intervenție mai clară a UE. Avem în țări UE atacuri asupra UE pe care nu le-am anticipat. Știți cum e, întâi apare virusul și apoi tratamentul.

Nu am dorit că art 7 să fie activat împotriva țării mele și sper că Guvernul să nu ne aducă în această situație.

Și dacă se activează art 7, ce? Pentru suspendarea efectivă a dreptului la vot trebuie o unanimitate foarte greu de obținut, iar pe de altă parte, ce-am avut și ce-am pierdut, cât timp oricum nu știam să ne valorificăm cărțile la masă UE?

Da, procedura este anevoioasă, nefuncțională și, de aceea, avem nevoie de un nou mecanism care să fie funcțional și să prevadă sancțiuni.

Dacă totuși s-ar activă art 7, cum v-ați plasa?

PNL a susținut candidatul român la EPPO, am susținut că România să primească mai multe fonduri europene, am fost de acord că ele să fie corelate cu statul de drept pentru că așa e corect. Cine nu vrea această corelare înseamnă că are intenția să fraudeze.

Am suspendat calitatea de membru PPE a FIDESZ și am votat activarea art 7 împotriva Ungariei, am votat Rezoluția care apară statul de drept, instituțiile din România de atacurile actualei Puteri.Un eventual vot în cadrul procedurii art 7 la adresa României este doar o întrebare ipotetică, iar răspunsul meu ar fi o pură speculație.

Se tot vorbește despre Europa dublului standard. Este și aderarea la Spațiul Schengen un asemenea exemplu, având în vedere că pentru România au fost adăugate și criterii politice după îndeplinirea celor tehnice?

România îndeplinește condițiile tehnice de aderare și merită să fie membru al zonei Schengen. Singurul motiv pentru care România nu e membru sunt derapajele actualei guvernări. După cum a spus și președintele Iohannis, România era foarte aproape de Spațiul Schengen când PSD a început asaltul asupra statului de drept.

Deci singurul motiv pentru care România nu e în Spațiul Schengen o reprezintă asaltul PSD asupra Justiției și incapacitatea Guvernului de a convinge partenerii. România deține de 5 luni președinția ConsUE și decizia privind aderarea la Schengen trebuie luată de toți miniștrii de Interne din Zona Schengen.

Carmen Dan, care a condus aceste ședințe în lunile acestea, nu a pus subiectul aderării niciodată pe agenda. Aderarea la Spațiul Schengen este politică din cauza neîncrederii în acest guvern.

De ce PNL s-a opus în Parlamentul Europan directivei menită să combată dublul standard în privința alimentelor?

Problema există în UE și ghinionul nostru este că directiva privind dublul standard a fost negociată în Consiliul de miniștri ai UE de către președinția românească, adică de Viorica Dancila și rezultatul la care s-a ajuns e slab. Se interzice dublul standard, dar se permit excepții care nu sunt clar definite.

Așa cum a fost ea negociată de Guvernul Dancila, directiva defavorizează consumatorii români, deci dublul standard ar putea continuă. Europarlamentarii PNL am votat împotriva acestei directive pentru că PSD a negociat-o prost.

Noi vom urmări implementarea direcției la nivel național, când vom veni la guvernare, ne vom asigura că directiva va fi transpusă strict pentru a limita excepțiile. Și dacă se dovedește că nu este funcțională, vom cere adaptarea și actualizarea ei.

Campania este efervescență în așteptarea schimbării Guvernului în funcție de scorul de la europarlamentare. E o așteptare realistă?

Alegerile vor decide direcția UE, PE va lua decizii cu impact asupra vieții fiecărui cetățean – subvenții, fonduri europene etc – și da, sunt primele alegeri care au loc după doi ani și jumătate de guvernare PSD. Cu cât batem mai bine PSD la scor, cu atât crește probabilitatea că după aceea România să o ia în direcția potrivită.

PSD e principalul nostru adversar și tot ce am văzut în România în ultimele săptămâni îmi da convingerea că PSD va fi bătut.Crește probabilitatea să fie lideri PSD care să spună: Liviule, până aici, parcă nu ne-am duce sub 15%! Un scor mare al PSD e un pericol major pentru România, pentru că vor veni imediat cu noi ordonanțe împotriva justiției și economiei.

Liviule, nu vrem sub 15%, și?După europarlamentare, PNL va depune o moțiune de cenzură până la încheierea sesiunii.Și dacă trece? Cine ia guvernarea?

Oricine va guverna România după o moțiune trecută o va guverna mai bine decât Dancila.

Oricine nu e un răspuns. Oricine este la fel de vag că nimeni. Deci cine?

Fiecare întrebare primește răspuns la momentul potrivit. Se va pune problema formării unui nou guvern după ce câștigăm alegerile și după ce trece moțiunea de cenzură.

PSD e principalul adversar, spuneți, dar pare că a început păruială în interiorul Opoziției. Dl Orban se ia de guvernarea Cioloș, dl Cioloș îl critică pe dl Iohannis. Ce semnal transmiteți în privința unei viitoare coalițîi?

Am luat notă de declarația președintelui PLUS, iar principalul nostru dușman e PSD. În privința unei viitoare coalițîi cu USR, singurul partid parlamentar din această alianța, noi am spus mereu că suntem deschiși și chiar colaborăm la nivel parlamentar. Poziția oficială a PNL este că suntem deschiși unei colaborări cu USR, partid parlamentar.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii