Deficitul de economii – diferenţa dintre ceea ce a fost pus deoparte pentru pensionare şi ceea ce este necesar – se va umfla de la 70.000 de miliarde de dolari în 2015 la 400.000 de miliarde până în 2050, potrivit datelor Forumului Economic Mondial, scrie zf.ro
Lumea se îndreaptă spre o criză iminentă a fondurilor de pensii, iar aceasta este una dintre principalele ameninţări pentru investitori, avertizează două personalităţi de top din industria de profil.
Prea multe persoane slab finanţate se pensionează, în timp ce prea puţini salariaţi tineri economisesc, scrie Financial Times.
Michelle Seitz, directorul executiv al firmei americane Russell Investments, managerul unor active în valoare de 287 de miliarde de dolari, spune că lumea se confruntă cu provocări uriaşe pentru a finanţa pensionarea a miliarde de oameni. Ea consideră acest lucru o ameninţare pentru industrie mai mare decât problemele legate de comprimarea comisioanelor şi creşterea fondurilor pasive.
Deficitul de economii – diferenţa dintre ceea ce a fost pus deoparte pentru pensionare şi ceea ce este necesar – se va umfla de la 70.000 de miliarde de dolari în 2015 la 400.000 de miliarde până în 2050, potrivit datelor Forumului Economic Mondial. Se estimează că SUA vor avea cel mai mare deficit, care va ajunge de la 28.000 de miliarde de dolari la 137.000 de miliarde de dolari. Kunal Kapoor, directorul executiv al Morningstar, companie de evaluare a finanţărilor, crede că soluţionarea crizei pensiilor din SUA va fi dificilă.
„Este o problemă. Oamenii nu pun deoparte suficient şi economisesc prea târziu în viaţă. Nivelurile de finanţare ale fondurilor de pensii au avut de suferit încă de la criza financiară din cauza ratelor de dobândă duse la minime record, a randamentelor veniturilor fixe dezamăgitoare şi a îmbătrânirii populaţiei. O mulţime de oameni vorbesc despre marile provocări, cum ar fi fondurile pasive şi fondurile cu comisioane zero, dar cred că deficitul de pensii este cea mai mare problemă“, a spus Seitz pentru FTfm.
Politicienii, factorii de decizie şi companiile se luptă cu modul de abordare a bombei cu ceas a pensiilor. Deficitele mari au contribuit la falimentele mai multor oraşe din SUA, inclusiv al Detroitului. Retailerul britanic BHS s-a prăbuşit în 2016, cu un deficit de pensii mare, în timp ce grupul britanic de outsourcing Carillion a falimentat anul acesta, lăsând o gaură de finanţare de 800 de milioane de lire sterline în schema sa de pensii. Seitz a precizat că pentru a rezolva problema subfinanţării, angajaţii vor fi nevoiţi să lucreze mai mult, politicienii să ia în considerare beneficii mai mici sau impozite mai mari, iar industria de administrare a activelor să investească în „recipiente“ de pensionare „în mod corect“. Ea a explicat că sistemele de pensii din multe ţări au fost construite pentru a finanţa o perioadă de pensionare de doar 15 ani de persoană, însă oamenii trăiau 30-40 de ani după ieşirea la pensie. În acelaşi timp, mai mulţi angajaţi decât oricând se pensionează. Potrivit cifrelor de la Deutsche Bank, aproximativ 10.000 de persoane se pensionează în fiecare zi în SUA, faţă de aproximativ 5.000 în 2000. Banca germană estimează că acest număr va creşte până la 12.000 pe zi până în 2050.
La nivel global, populaţia de peste 65 de ani va creşte de la aproximativ 600 de milioane în 2017 la 2,1 miliarde în 2050, potrivit WEF. „Vânturile potrivnice sunt semnificative. Am venit dintr-un mediu cu economii în care oamenii puneau deoparte din ce în ce mai mult. Pe măsură ce demografia se schimbă, lumea în curs de dezvoltare se schimbă de la acumularea de rezerve pentru pensii la reducerea rezervelor. Aceasta înseamnă mai puţini bani de gestionat pentru industria fondurilor“, a spus Seitz. „Industria noastra este la fel de sănătoasă ca oamenii pe care-i servim.“
Potrivit cercetărilor realizate anul trecut de Joshua Rauh de la Stanford Graduate School of Business, fondurilor publice de pensii ale Statelor Unite le lipsesc 3.850 miliarde dolari pentru achitarea beneficiilor de pensii ale muncitorilor actuali şi pensionari.
Un alt studiu, realizat de compania de analiză MSCI, a analizat 9.000 de întreprinderi şi a constatat că SUA şi Europa găzduiesc cele mai slab finanţate scheme de pensii corporative din lume. Kapoor spune că salariaţii tineri trebuie să profite de planurile de economii pentru pensie.
Referitor la chestiunea dacă America ar trebui să forţeze angajaţii să investească în pensii, el a spus: „Există o credinţă puternică că fiecare decide pentru sine. Însă dacă oamenii ajung la vârsta de pensionare şi nu au destui bani şi alţii trebuie să suporte acea povară, această situaţie ridică câteva întrebări importante.“ Multe ţări încearcă să transfere responsabilitatea pentru banii de pensionare către indivizi, în loc ca angajaţii să se bazeze pe corporaţii sau pe fondurile de pensii de stat. Seitz spune că ea crede că problema deficitelor de pensii ar putea fi rezolvată, însă sunt necesare acţiuni urgente. „A fost uşor să dăm cu piciorul în cutie. Nu este un lucru uşor pentru un politician să spună că avem o problemă cu beneficiile. Nu este uşor să repari. Oamenii nu sunt aleşi spunând adevărul.“
