Vineri s-a aflat că în mai multe depozite şi magazine din Bucureşti şi Timiş s-au descoperit cantităţi uriaşe de carne de porc, adusă din zone cu pestă, din Ungaria. Este vorba de 1.868 de kilograme de carne neconformă au fost găsite în Timiş, şi 239 în Bucureşti. Autorităţile nu dezvăluie nici numele distribuitorilor, nici pe cel al magazinelor, şi nici nu ştiu dacă marfa ilegală a ajuns şi-n alte locuri. Potrivit unor surse, carnea a fost pusă la vânzare într-un magazin cu produse tradiţionale ungureşti, după ce a fost adusă dintr-o zonă cu restricţii din Ungaria. Produsele erau reetichetate şi apoi puse pe raft. Mai exact, carnea avea o ştampilă hexagonală, ceea ce înseamnă că a fost transportată ilegal din Ungaria, fiind destinată doar consumului intern. Doar produsele care au o ştampilă ovală pot fi şi exportate, potrivit legii. Riscul nu este de îmbolnăvire, ci de răspândire a virusului, care a provoacat deja pagube economice uriaşe la noi în ţară. Inspectorii ANSVSA fac acum controale în toată ţara pentru a vedea dacă mai sunt şi alte magazine în care a ajuns carnea neconformă.
7 preparate din carne noi românești au fost declarate produse tradiționale
Ultima Ora Social

7 preparate din carne noi românești au fost declarate produse tradiționale

Şapte preparate din carne fabricate în judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău au primit, săptămâna trecută, atestate de produse tradiţionale din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează marţi instituţia într-un comunicat.

În judeţul Galaţi, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc a lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.

Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare, precizează Ministerul Agriculturii.

„Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile.”Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului ‘Cotlet Haiducesc a lui Zamfir’, care se caracterizează printr-un gust deosebit şi mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă”, se menţionează în comunicat.

„Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

„Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş Severin a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat, şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural, explică Ministerul Agriculturii.

În judeţul Buzău a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual.

Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit.”Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă, cât şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

Ministerul Agriculturii încurajează producătorii să-şi înregistreze produsele tradiţionale nu doar pentru a diversifica producţia, dar şi pentru a oferi consumatorilor siguranţa calităţii. În acest fel, produsele tradiţionale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte, apreciază sursa.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii