În 28 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat “Declarația de independență a Republicii Moldova”.
România și SUA au fost primele state care au recunoscut independența Republicii Moldova. Au existat voci care au criticat gestul României, susținând că ar fi fost oportun să se încerce o unire a celor două state surori.
Nu voi intra într-o dispută contrafactuală, dar subliniez faptul că la 27 martie 2018, când am sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României a adoptat Declarația de Unire a României cu Republica Moldova.
Merită menționat că eventualitatea unei viitoare uniri cu România subzistă chiar în textul Declarației de independență a Republicii Moldova. Astfel, în preambului Declarației se face referire la anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov: “LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și cer lichidarea politico-juridice ale acesteia, fapt relevat și de Conferința internațională «Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia» prin Declarația de la Chișinău, adoptată la 28 iunie 1991.
SUBLINIIND că fără consultarea populației din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele sale constituționale, a adoptat, la 2 august 1940, «Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale», iar prezidiul său a emis, la 4 noiembrie 1940, «Decretul cu privire la stabilirea graniței între R.S.S. Ucrainiană și R.S.S. Moldovenească», acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la U.R.S.S.”.
Din aceste paragrafe rezultă clar că se dorește lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, iar actele subsecvente adoptate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. sunt considerate lipsite de temei juridic. Astfel, se deschide posibilitatea revenirii la situația anterioară, respectiv la unirea Republicii Moldova cu România.
Deși, la momentul actual, o unire formală a celor două state surori este greu de realizat, consider că viitorul nostru este comun. România și Republica Moldova au o istorie, un spațiu spiritual și un patrimoniu cultural comun.
România a fost și va fi un partener sincer al Republicii Moldova și va susține parcursul european și integrarea europeană a statului. Sunt convinsă că România și Republica Moldova se vor uni, în primă fază, în cadrul Uniunii Europene.
La 28 de ani de la declararea independenței le urez cetățenilor de peste Prut un sincer “La mulți ani!”, a declarat într-un comunicat remis newsteam.ro deputatul Mirela Furtună.
