”Autostrada Soarelui” a fost o idee a lui Henri Coandă

Asăzi se împlinesc 18 ani de la deschiderea oficială a lucrărilor la autostrada București– Constanța. Actualul drum de mare viteză se numește Autostrada Soarelui. Numele a fost împrumutat de la un proiect al lui Henri Coandă. La începutul anilor 1970 celebrul inventator intenționa să unească cele două orașe printr-un sistem de tuburi prin care circulația să se facă cu ajutorul vidului. Soluția a fost experimentată cu secces la Măneciu-Ungureni, în județul Prahova.

Henri Coandă s-a născut în Bucureşti, tatăl său provenind dintr-o familie de boieri olteni, ofiţer de carieră, iar mama, franţuzoaică, era o ruda a lui Louis Pasteur.

După ce a absolvit liceul Sf. Sava, Henri s-a înscris la Şcoala militatră de ofiţeri de artilerie din Germania. Apoi urmează Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii mecanice din Paris, prima facultate cu acest profil din lume. Face parte din prima promoţie de absolvenţi ai acestei şcoli, în 1910. Iese specialist în aeronautică şi frigotehnie. Tot în 1910, la vârsta de 22 de ani, expune avionul cu reacţie la salonul aeronautic de la Paris şi face o demonstraţie. Marii industriaşi au făcut tot posibilul ca invenţia care revoluţiona zborul să fie trecută sub tăcere, pentru a nu le distruge afacerile cu avioane clasice. Coandă se angajează în industria aeronautică în Anglia, pentru ca, la izbucnirea primului război mondial să se întoarcă în Franţa, şi devine reprezentantul României la Paris.

În 1933 brevetează în mai multe ţări celebrul „Efect Coandă”, adică teoria de bază a dinamicii fluidelor, cu multiple aplicaţii în domeniul aeronauticii, dar nu numai.  În 1939 începe să lucreze la proiectul unei farfurii zburătoare, pe care o numește ”Aerodian lenticulară”.

Al doilea război mondial îl prinde la Paris şi rămâne în zona ocupată de germani. Mai mult, după eliberarea Parisului au fost insinuări că inventatorul român ar fi lucrat cu naziştii la realizarea avioanelor cu reacţie ale flotei Luftwafe.

În 1965 Henri Coandă este invitat în România de către Ceauşescu

Coandă a fost supus unor ameninţări serioase, după care, brusc, îşi reia studiile la farfuria zburătoare, studii pe care le începuse în 1939.

În 1948 este invitat în Statele Unite, unde e plimbat cu toate onorurile, pe la câteva unităţi de aviaţie. 1954 este anul în care Coandă îşi prezintă proiectul final al Aerodinei. Brevetul pentru această invenţie este datat 16 decembrie 1957. După această dată se lasă o tăcere completă asupra activităţii lui Coandă.

În 1965 Henri Coandă este invitat în România de către Ceauşescu. Aici relansează cercetarea românească şi este numit consilier special al preşedintelui. Tot ce s-a construit în domeniu aeronauticii româneşti în anii 1970, inclusiv capacităţile moderne de apărare a României, îl au ca părinte pe Henri Coandă. Multe au rămas în proiect, deoarece activiştii de partid nu au văzut cu ochi buni apropierea dintre Ceauşescu şi Coandă. Inventatorul îi imprima dictatorului anumite politici liberale, lucru care nu convenea clasei privilegiate a conducătorilor partidului comunist. Imediat după moartea savantului, proiectele sale au fost abandonate. Este vorba despre “Delta – oraşul viitorului”, “Aerotubexpres” şi “Autostrada Soarelui prin tunel”.

Containerele pluteau de la un capăt la altul al tubului

Proiectul ”Aerotubexpres”, la care Coandă a ţinut foarte mult, era o reţea de transport prin conducte. Tuburile urmau să funcţioneze pe baza „efectului Coandă” ca un sistem de tuburi cu diametru de un metru, prin care să circule containerele cu marfă. Deplasarea, cu viteze de până la 500 Km/h, se facea pe baza diferenţei de presiune de la capătul conductelor. Savantul a găsit şi soluţia tehnică pentru a elimina frecarea de tub a vagoanelor pentru persoane, care pur şi simplu pluteau de la un capăt la altul al tubului.

Pentru a vedea cum funcţioneaza proiectul transportului prin tuburi, a fost infiinţată baza experimentală de la Măneciu – Ungureni, în zona muntelui Ciucaş, de-a lungul râului Teleajen, pe un teren în pantă cu multe curbe. Tuburile de transport au fost aşezate atât suprateran, cât şi subteran, în scopul testării echipamentelor de transport în situaţii din cele mai dificile.

Încântat de rezultate, Henri Coandă a dorit să aplice transportul prin tuburi şi în cazul oamenilor. Urmau să fie construite mai multe astfel de autostrăzi. Una urma să lege Bucureştiul de Ploieşti şi de Braşov prin două conducte – una pentru garniturile de tren mărfar, iar cealaltă pentru transportul de persoane. O altă rută a tubului transportor ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Marii Negre şi de „Oraşul Viitorului”, prin ceea ce savantul a numit „Autostrada Soarelui”.

S-au făcut experimente până în 1989

Au existat la Măneciu trei tipuri de tuburi gândite de Coandă. Unul pentru marfă, pe care s-au făcut experimente până în 1989, și alte două pentru persoane, proiecte care au fost abandonate la puțin timp după moartea savantului.

Metoda poate fi aplicată cu succes pentru transportul materialelor tip vrac, cum sunt cărbunii sau cerealele. Sistemul este fezabil pentru transportarea unor cantități mai mari de 4 milioane de tone pe an. Se preconiza că cerealele vor fi transportate la Constanța prin asemenea conducte. Din păcate ideea nu s-a folosit decât la Baia Mare, pentru cărbuni. Toate instalațiile lui Coandă au fost duse la feir vechi după 1990.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 20 iunie:

• 451: A avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, ultima mare bătălie a antichității, în care o coaliție romano-vizigotă a oprit expansiunea hunilor în Europa Vestică.
• 1837: Victoriadevine regină a Marii Britanii.
• 1867: Președintele Andrew Johnsonanunță achiziționarea Alaskăi.
• 1928: Are loc, la București, primul concurs național de decatlon.
• 1936: A avut loc Conferința Internaționalăde la Montreux (Elveția) ce a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor și Dardanele; Convenția încheiată confirma principiul libertății de trecere și de navigație prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum și în timp de război dacă Turcia nu era parte beligerantă; delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari.
• 1938: În perioada 20 iunie – 25 iulie 1938 s-a desfășurat procesul de acoperire cu alamă a modulelor din fontă ale „Coloanei fără sfârșit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși, a cărei construcție a început la 15 august1937.
• 1940: A fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Francisc Iosif Rainer(astăzi Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române).
• 1954: S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunărela Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.
• 1955: Are loc cea mai îndelungată eclipsă totală de soare a secolului: 7 minute și 8 secunde, observată în Filipine.
• 1959: A avut loc premiera bucureșteană a operei „Falstaff”, de Giuseppe Verdi, avându-l în rolul titular pe Petre Ștefănescu-Goangă.
• 1963: Reprezentanți ai SUAși URSS au semnat un acord de instalare a „liniei fierbinți” – telefonice – între Washington și Moscova. Ea a devenit operațională din luna august a anului 1963.
• 1969: Și-a început mandatul prezidențial Georges Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaullela președinția Franței
• 1991: La Tribunalul Municipiului București a fost înregistrat Partidul „România Mare”.
• 1992: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea ca sfinți a voievodului Constantin Brâncoveanuși a copiilor lui , precum si a „binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, prăznuit la 2 iulie.
• 1996: Orașul Berlina devenit, oficial, unul din sediile ONU, găzduind două instituții ale organizației : Voluntarii ONU și Secretariatul Convenției-Cadru asupra schimbărilor climatice.
• 2001: Au fost deschise oficial lucrările la autostrada București– Constanța.
• 2001: Nasterea unei campione mondiale la dans sportiv, Anca Copos
• 2012: Adrian Năstase, fost premier din partea PSD, a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul „Trofeul calității”. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol.