Ziua Mării Negre. O soluţie românească inedită pentru a proteja plajele: Să mulgem valurile mării de energie
Social Știință și Tehnologie Ultima Ora

Eroziunea. O soluţie românească inedită pentru a proteja plajele: Să mulgem valurile de energie

Marea Neagră rupe anual 16,4 hectare din uscatul ţării noastre prin fenomenul eroziunii. Există mai multe proiecte pentru protejarea țărmului românesc de valurile Mării Negre. Împotriva acestui fenomen, un brevet românesc este deosebit: transformarea energiei valurilor în energie electrică. Un fel de hiodrocentrală pe mare.

eroziune litoral

Anual, Marea Neagră înaitează în interiorul României cu doi metri, în special în zona plajelor din staţiunile turistice, care se întind pe o distanţă de 82 de kilometri. La un calcul simplu de înmulţire rezultă 164.000 de metri pătraţi, adică 16,4 hectare. În perioada comunistă s-au făcut o serie de îndiguiri care s-au dovedit ineficiente: digurile s-au prăbuşit şi încă se prăbuşesc în mare. Ce este de făcut?

Administraţia Naţională Apele Române a propus refacerea plajelor din Mamaia, Constanţa şi Eforie printr-un proiect asemănător celor din perioada comunistă, care ar costa 150 milioane de euro. Lucru care s-a și întâmplat, cu patru ani în urmă.

Iată însă că anul acesta marea a început să rupă din nou din plaje.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM), din Ministerul Fondurilor Europene, a transmis European Commission aplicația pentru proiectul major Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020). Alți bani, altă distracție. Când se va termina cu această eroziune? Niciodată! De ce? Pentru că metoda alească este proastă.

Regretatul inginer dr. Constantin Iulian, fost specialist în construcţii hidrotehnică considera că se face o greşeală cu această soluţie tehnică. El a studiat zeci de ani acest fenoment, a tras concluziile şi a propus o altă soluţie, pe care a brevetat-o şi prin intermediul căreia şi-a luat şi doctoratul în domeniu.

eroziune litoral

Concluzia lui Constantin Iulian era că eroziunea este un fenomen care s-a manifestat întotdeauna pe litoralul nostru, doar că nisipul luat de valuri pe litoral era înlocuit, prin curenţii marini, de aluviunile aduse de Dunăre. Aceste aluviuni au fost reţinute însă în lacurile de acumulare după contruirea hidrocentralelor. În paranteză fie spus, acum România se confruntă acum și cu problema colamatării lacurilor de acumulare de la barajele hidrocentralelor…

Revenind la Marea Neagră, digurile realizate aici în perioada socialistă pentru protejarea plajelor s-au surpat din cauză că valurile care se sparg de ele le sapă la bază. Fenomenul poate fi verificat stând cu picioarele goale la malul mării: la fiecare val simţim cum o parte din nisip este luat de sub tălpi.

Propunerea proiectului Constantin Iulian constă în realizarea unor diguri plutitoare casetate, dotate cu un mecanisme care să preia energia mecanică a valulrilor şi să o transforme în energie electrică. Astfel, protejăm litoralul, producem energie electrică verde, iar platformle digurilor plutitoare pot fi folosite ca spaţii pentru agrement, spune proiectul.

Spre deosebire de alte mecanisme de producere a energiei electrice din valuri, ”hidrocentrala marină„ a lui Constantin Iulian este adaptat pentru valurile mici şi neregulate din Marea Neagră. Practic ele produc energie electrică şi atunci când marea este calmă.

Pe scurt, putem salva litoralul doar dacă ”mulgem„ valurile de energie, în larg, pentru a numai avea putere de eroziune la ţărm.

Producţia de energie a unui kilometru de ”dig energetic”, conceput de Constantin Iulian, ar echivala cu productia unei sonde petroliere de 9.000 de barili pe an.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.