Cu 70 de milioane de ani în urmă, Pământul era într-o continuă transformare tectonică. Uscatul începuse să se fragmenteze. Iar din continente se desprindeau insule, care, activate de mişcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul, locuit de cele mai ciudate fiinţe al Terrei: dinozaurii pitici.
Dinozaurii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă.
Cu 150 de milioane de ani în urmă, continetul unic numit Pangea s-a fragmentat în două continente mai mici separate de Oceanul Thetys.
Fenomenul se numeşte nanism insular
După ce Insula Haţegului s-a desprins din continent, animalele de aici au fost nevoite să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu mai restrâns, cu resurse de hrană mai puţine. Şi aceasta a fost şi una dintre cauzele care au făcut ca dinozaurii să ajungă în timp să fie mult mai mici decât rudele lor care au rămas pe continent.
Acest fenomen este numit de specialişti: nanism insular. Adică au rămas mici pentru că nu au avut mâncare suficientă.
Există însă şi o altă explicaţie. ”Genetica ne spune că anumite condiţii particulare de mediu pot duce la aşa ceva. Anumite condiţii chimice, fizice, care ajung la nivel cellular sau chiar atomic pot genera mutaţii la nivel AND. S-ar părea că aceste condiţii au existat şi pe această insulă”, ne-a spu Dan Grigore, cercetător gradul II în cadrul Institutului Geologic Român.
”Zamolxis robustus” avea 3 metri lungime
La sfârşitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, majoritatea dinozaurilor ar fi suferit o extincţie catastrofală cauzată de schimbarea temperaturii globale şi de impactul Pământului cu un meteorit uriaş de 10 km diametru în golful Mexicului care a creat Crateru Chicxulub, şi ar fi încheiat nu numai perioada de dominare a uscatului de către aceste animale, dar chiar şi existenţa lor. Printre care şi dinozaurii ptitici din Haţeg.
Vedeta incontestabilă a acestui grup de pitici este Zalmoxes, un erbivor biped mic, dar cu un cap triunghiular mare, cu un cioc ascuţit şi un gât scurt. Specia ”Zamolxis robustus” era mai mică, cu o lungime de la 2 la 3 metri.
O replică în mărime naturală, foarte aproape de original, se află la Muzeul de Geologie din Bucureşti.
