ȘOC. GUVERNUL ANUNȚĂ CĂ SUNT PROBLEME CU PLĂȚILE PENSIILOR ÎN IANUARIE
Social Justiție Politic Ultima Ora

Marea hoție: Fiecărui român i se fură o treime din pensie! Vezi calculele. Unde sunt banii?

Fondul de pensii nu este ban public, ci proprietatea privată a asiguraţilor. Acest fond, foarte bogat, a fost naţionalizat în 1949, apoi ”renaționalizat” în 1992, apoi sumele s-au volatilizat. Acum se vorbeşte despre colapsul fondului, deşi fiecare contribuabil îşi acoperă singur pensia din CAS şi depune chiar un surplus care nu se regăseşte nicăieri. 

Un cetățean, un tânăr căruia I se reamintește periodic că generația lui nu va avea pensie, că nu mai sunt plătitori de taxe, a făcut un calcul pe care l-a făcut public. Omul era nelămurit în privinţa drepturilor sale de contribuabil, respectiv dreptul la pensie. Conform calculelor sale, datele problemei sunt năucitoare: de la fondul de pensii lipsesc, anual, mai multe miliarde de euro!

Cetăţeanul a plecat de la datele statistice ale INS şi ale Casei Naţionale de Pensii. Astfel, salariul mediu brut în România, în ianuarie 2016, a fost de 2.681 de lei. Pensia medie lunară în ianuarie 2016 a fost de 930 lei. De asemenea, contribuţia unui cetăţean român la fonsul de pensii este de 26,3% din salariul brut!

Vârsta de pensioare este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbați, adică o medie de 64 de ani.

Speranța de viață la naştere, în România: 70,5 ani la barbați şi 77,6 ani la femei, de unde rezultă o medie de 75 de ani.

Deci, un om care iese la pensie la 64 de ani mai trăiește din pensie 11 ani. A lucrat de la 25 de ani și a realizat salariul mediu pe economie, adică va avea o pensie medie pe ţară.

Pensia medie înmulţită cu 11 ani înseamnă 122.760 lei. Atâta pensie va “mânca” el de pe urma cotizaţiei.

Dar această persoană a muncit 39 de ani, respectiv 468 de luni în care s-a depus CAS în numele său de 26,3% din salariu mediu, adică 705,103 lei pe lună. Rezultă un fond total de 329.988,204 lei, într-o viaţă de muncă.

Din acest fond el beneficiază de doar 122.760 lei, pentru că trăiește doar 11 ani după pensionare. Asta înseamnă că rămân necheltuiți din fondul depus de el 207.228, 204 lei – adică două treimi din asigurarea depusă. Unde sunt acești bani? – ne întreabă cititorul.

Ministerul Muncii spune că trăim mai mult decât arată datele Institutului de Statistică

Despre această problemă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice spune că: “Dorim să precizăm, încă de la început, că INS utilizează indicatorul statistic <speranța de viață la naștere> în timp ce din punct de vedere al pensiilor se utilizează <speranța de viață la pensionare>. Pentru anul de referință 2015 durata medie de <stat în plata pensiei>, la nivel național, a fost de aproximativ 18 ani și 3 luni”.

Ce rezultă de aici? Păi, rezultă, în primul rând, că fiecare cetăţean român are două vieţi, una la Institutul Naţional de Statistică, mai mică, şi una la Ministerul Muncii, mai mare.

În fine, refacem calculul după durata de viaţă a Ministerului Muncii: 18,3 ani! Rezultă că din fondul total de 329.988,204 lei depus de un cetăţean la fondul de pensii, el “stă în plata pensiei” 18,3 ani şi beneficiază de doar 204.228 lei. Asta înseamnă că rămân necheltuiți 125.760,204 lei, mai mult de o treime din fondul depus de el. Rămâne întrebarea: unde sunt acești bani?

Ministerul mai spune că “punctajul mediu anual este direct proporţional cu nivelul salariilor avute în perioada de activitate, în sensul că salariile mai mici decât nivelul salariilor medii brute sau nete pe economie, la care acestea se raportează, pot determina un punctaj mediu anual mai mic”. Adică, pensia este direct proporţională cu nivelul contribuţiei.

Cu toate acestea, mai jos, MM se contrazice: “Deși datele furnizate de la INS sunt corecte, acestea nu pot fi utilizate în respectivul algoritm de calcul doarece acestea sunt variabile și nu au relevanță în timp, în condițiile în care vorbim de drepturi de pensie care vor fi stabilite într-un viitor îndepărtat. Totodată, nu au valabilitate având în vedere faptul că aceste variabile sunt stabilite prin acte normative și nu pot fi predictibile”.

Păi, cum nu pot fi predictibile din moment ce calculul pensiei se face în funcţie de nivelul contribuţiei, conform legii?

Un cetăţean primeşte la pensie mai puţin decât depune

Dorina Barcari, specialist în domeniul dreptului pensionarilor, fost referent pe probleme de drepturi sociale la Cartel Alfa, timp de 15 ani, apoi membru fondator al Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor din România (ADPR), persoană care a rezolvat mai mult de 10.000 de dosare de pensionare cu probleme de abuz din partea autorităţilor spune că: “Fiecare contribuabil, în perioada de contribuție, își plătește pensia de 10 ori, cel puțin! A fost băgat în lege pricipiul solidarităţii, care este fals: fiecare îşi plăteşte propria pensie, nu a altcuiva; ba chiar mult peste! Fondul de pensii ar trebui să fie mereu foarte mare, dar nu este pentru că se bagă contribuţiile asiguraţilor la bugetul de stat şi de acolo sumele iau altă destinaţie”.

În paranteză fie spus, nici nu avem curajul să facem un calcul pe ipoteză de lucru cu depuneri de 10 ori mai mari decât beneficiile!

Deci: toate datele problemei duc la concluzia că un cetăţean român participă la fondul de pensii cu o sumă mai mare decât cea pe care o primeşte prin sintagma: “stat în plata pensiei”. Rămâne undeva, nu se ştie unde, o treime din depuneri, în varianta Ministerului Muncii, două treimi din depuneri, în varianta cititorului și de zece ori asigurarea depusă, în varianta specialistului Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor din România.

Să zicem că din pensia unui cetăţean român lipseşte inexplicabil doar o treime din sumă. Cât lipseşte la nivel naţional? Fondul total de pensii pe luna ianuarie 2016 a fost de 4,353 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro. Cam acesta va fi necesarul lunar pentru acoperirea pensiilor pe tot anul 2016. Conform calcului de mai sus, acest fond ar trebuie să fie cu o treime mai mare, adică de 1,3 miliarde euro pe lună. Ca atare, dacă în fiecare lună lipsesc 0,35 miliarde de euro la acest fond, înseamnă că pe tot anul lipsesc 4,2 de miliarde de euro! Doar în 2016… Unde sunt banii?

Istoria fondului de pensii este plină de hoții

Menționăm că patrimoniul pensionarilor din România a fost unul privat, până în 1949, când statul comunist l-a naționalizat. Atunci a fost introdus ”principiul solidarității sociale”, confor căruia, în mod eronat și criminal, pensiile erau plătite din taxarea slariațiilor aflați în câmpul muncii. În condițiile în care la vremea respectivă numărul pensionarilor era mai mic decât al angajaților, s-a acumulat din nou o sumă considerabilă la fondul de pensii. După 1990, acești bani ai pensionarilor au fost naționalizați a doua oară, adică au fost înghițiți de Ministerul Finanțelor. Din informațiile pe care le deținem, era vorba, la momentul respectiv, de aproxiamtiv 10 miliarde de dolari.

Concomitent, numărul pensionarilor a devenit mai mare decât al salariaților, iar sistemul de pensii s-a prăbușit. În acest moment, pensiile sunt plătite din împrumuturi externe angajate de statul român la dobânzi din ce în ce mai mari.

Subliniem că pensionarul nu este plătit din banii contribuabilului salariat, ci din banii pe care el și i-a depus în nume propriu la fondul de pensii, altfel nu ar exista ”principiul contributivități”. Pensia nu este ban public, ci banul privat al deponentului. Din păcate, ”pricipiul solidarității sociale”, un principiu comunist, a fost păstrat în actuala lege a pensiilor aflată în dezbatere publică în acest moment.

”Felul în care arată acum sistemul de pensii din România este un efect. Trebuie căutate cauzele adevărate. Și dacă mergem pe fir, din aproape în aproape, ajungem la anul 1949 când tot patrimoniul sistemului de pensii de atunci a fost confiscat de statul comunist. Și a spus: de acum încolo pensiile se vor plăti din cotizațiile pe care le plătesc cei care muncesc. Păi, banii mei? Banii tăi, i-a luat statul. Îi iau eu, statul, fac ce vreau cu ei. Și a început să troneze legea lui așa vreau eu”, a explicat dr. economist Gheorghe P. Nistorescu (83 de ani), care a studiat problema pensiilor din România timp de 30 de ani.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii