Un bărbat din judeţul Iaşi a fost infectat cu virusul West Nile după ce a fost înţepat de un ţânţar. Virusul este specific zonei Africii de Nord şi a Nilului, însă ieşeanul de 67 de ani nu a călătorit în afara ţării. Umiditatea dată de ploile abundente din acest an a făcut ca virusul să apară şi la noi în ţară, unde până acum, au fost confirmate cinci cazuri de infectare cu virusul West Nile. Medicii recomandă să ne ferim de ţânţari şi fac apel la autorităţi să ia măsuri.
„Un bărbat în vârstă de 67 de ani, din judeţul Iaşi, care s-a dovedit a avea o afecţiune a sistemului nervos central, este confirmat cu meningită cu acest virus. Pacientul respectiv are o evoluţie bună. Virusul este prezent în special în zonele unde există umiditate. Iată, condiţiile meteorologice din ţara noastră din acest moment dau o astfel de situaţie”, a declarat Carmen Dorobăţ – managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, citată de Digi24.
Cele cinci cazuri de meningite/meningo-encefalite apărute în urma infectării cu virus West Nile s-au înregistrat anul acesta Dolj (două), respectiv Iaşi, Brăila şi Olt, fără a se înregistra vreun deces.
Ministerul Sănătăţii spune că aceste cazuri sunt sporadice şi nu există riscul unei epidemii şi recomandă autorităţilor locale să ia măsuri de dezinsecţie în localităţi, cât mai curând posibil, pentru a preveni răspândirea.
Anul trecut opt oameni au murit în urma infecției cu virusul West Nile. Patru decese au fost înregistrate în Bucureşti şi câte unul în Buzău, Brăila, Olt şi Ialomiţa.
În anul 1996 România s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de de meningită West Nile din Europa, boală dată de acest virus. Oficial s-au înregistrat atunci peste 300 de cazuri.
Virusul este transmis în special păsărilor, însă poate îmbolnăvi şi oamenii.
Pentru ca infecţia să se răspândească la om este suficientă o singură înţepătură a unui ţânţar deja infectat. În final, sistemul nervos al pacientului va avea de suferit. Se inflamează mai exact meningele, învelişul creierului. Dacă primeşte tratament în timp util, persoana infectată nu va rămâne cu niciun fel de sechele. În caz contrar, se poate ajunge chiar la deces. Cei mai vulnerabili sunt batrânii.
80% din persoanele infectate nu au simptome. Semnale acestei boli sunt febră şi durere de cap intensă, iar în cazurile severe apar şi simptome neurologice: rigiditate a gâtului, vărsături, erupţii cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară.
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); utilizarea substanţelor chimice repelente de ţanţari; asigurarea măsurilor de desecare a bălţirilor de apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor de apă stătută şi a gunoiului menajer.
Țânțarul tigru Asiatic,vinovat de transmiterea acestui virus, este originar din zonele temperate și tropicale ale Asiei și a ajuns, în ultimii ani, și în Europa, fiind semnalat inclusiv în București. Această specie este considerată ca fiind specia cu cea mai mare capacitate invazivă și, potrivit specialiștilor de la Institutul Cantacuzino, poate fi purtătoarea a peste 20 de specii de virusuri, printre care febra oaselor rupte (Denga), febra virală Chikungunya şi meningita West Nile, afecțiune care a omorât, în 2016, în țara noastră, 19 persoane, dintre cele 93 la care a fost diagnosticată.
Potrivit specialiștilor, deși este de talie mică (0,5 cm), țânțarul tigru asiatic este foarte agresiv și nu este deranjat de căldură sau lumină, având activitate diurnă. Perioada de activitate a acestei specii este iunie – octombrie, cu un maxim al densității în lunile august – septembrie, în care sunt necesare măsuri suplimentare de protecție.
Citește și:
