Creștere economică s-a situat la 4% pe primul semestru din 2018, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, conform datelor prezentate de către Institutul Național de Statistică (INS). Totodată, peste 30% din populație, din care jumătate sunt copii, trăiește într-o sărăcie lucie, la limita supraviețuirii. Avem cea mai mare creştere economică din Europa – desigur, în scădere față de anii anteriori, dar, oricum, tot cea mai mare -, dar şi cel mai sărac popor de pe continent. De ce?
Conform datelor Eurostat, peste o treime din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) şi Grecia (35,6%).
Românii sunt, practic, printre cei mai săraci cetăţeni ai Europei. Dintre ei, 51% sunt copii. De ce avem acest antagonism între creşterea economică şi sărăcie?
Plecând de la faptul că Produsul Intern Brut (PIB) se calculează prin însumarea salariilor, profiturilor şi taxelor, economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru în guvernul Ciorbea, ne-a făcut demonstraţia că în acest moment trăim vremuri economice asemănătoare cu cele ale lui Ceauşescu…
Singura speranţă: creştere pe termen lung
”În comunism creşterea economică a României a fost cea mai mare din toate timpurile, dar oamenii nu o simţeau, erau săraci. Asta pentru că era un tip de creştere economică în care proprietarul unităţii economice, care atunci era statul, lua tot, iar muncitorii luau foarte puţin. După 1990 nivelul de trai a crescut, dar în ultimii 10 ani ponderea salariilor din PIB a scăzut din nou, de la 45%, la 31%, ceea ce este catastrofal. Ca atare, creşterea economică de acum are la bază creşterea majoră a profiturilor. Altfel spus, suntem din nou în situaţia creşterii economice de pe vremea comunistă, în care proprietarul unității economice, acum preponderent străin, ia tot”, ne-a explicat Ilie Şerbănescu.
Cu toate acestea, concluzia economistului este că singurul mod în care bunăstarea poate pătrunde şi în ţara noastră este, teoretic, să avem creştere economică susţinută pe termen lung şi răbdare, tot pe termen lung.
