peste
peste
Social Știință și Tehnologie Ultima Ora

Singurul pește care poartă numele României este pe cale de dispariție în țara noastră

În prezent, poluarea excesivă a râurilor și braconajul fără restricții au dus la dispariția a aproximativ  40-45%  din speciile de pești din toate țările europene. În România, recensământul peștilor din anul 2015 a arătat că avem deja râuri interne complet depopulate. Biologii încercă acum cu disperare să salveze aspretele (Romanichttys valsanicola), singurul pește din lume care poartă numele României.

Singurul pește care poartă numele României este pe cale de dispariție în țara noastră 1

Ultimul recensământ al peștilor din țara noastră a avut loc în anul 2015. ”Ultimul” în sensul că a fost și singurul din 1990 încoace. În Occident asemenea recensăminte acvatice, în care efectiv se numără peștii, au loc anual.

Rezultatul: în România sunt cunoscute  95 de specii de pești de apă dulce, din care mai trăiesc doar 85 de specii, restul au dispărut. De asemenea, din speciile marine mai mult de 60% nu se mai găsesc pe litoralul românesc.

În prezent, aproximativ 20% din speciile rămase sunt expuse riscului de dispariție, în special cele de apă dulce. Printre ele, aspretele (Romanichttys valsanicola) –singurul pește care poartă numele țării noastre – și lostrița(Huchohucho) au efective de 5-8 exemplare în ultimile refugii.

Alte specii pecale de dispariție: lipanul, scobarul, mihalțul, cleanul mic, linul. Sturionii au fost și ei aproape decimați din Dunăre, mai ales morunul.

”Am luat parte la inventarierea peștilor din anul 2015 și pot să spun că este un dezastru pe râurile interioare, în special pe Jiu și Olt. Foarte mulți afluenți ai Oltului din Covasna, Brașov și Sibiu nu mai au niciun pește! De asemenea, în zona Vișeu, din cauza haldelor de steril produse de fostele mine nu mai sunt pești în râuri pe o arie de 50 de kilometri în jurul acestor halde”, ne-a spus dr. bilog Nicolae Crăciun, lector în cadrul Facultății de Bilogie București și președintele Societății Ecologice Aquaterra.

Singurul pește care poartă numele României este pe cale de dispariție în țara noastră 2

”De 28 de ani speciile dispar și apele devin tot mai pustii”

Această societate ecologică dezvoltă acum un proiect de repopulare a râurilor la Stația de Cercetare pentru Conservarea Biodiversității și Dezvoltarea Zonei Montane Frasin-Suceava.

”Prioritatea noastră este să dezvoltăm o bază de reproducere pentru repopularea râurilor și a lacurilor din România și să avem o rezervă națională de pești pentru a repopula în râuri unde există pericolul de dispariție în sălbăticie. Ne mișcăm greu, cu bani puțini pentru că în țara noastră nu se sponsorizează activitățile reale, ca în Occident, ci work-shop-uri de mediu, sterile, cu timp pierdut în discuții interminabile. De 28 de ani speciile dispar, apele devin tot mai pustii, iar Uniunea Europeană este mințită mereu și banii destinați acestor activități de repopulare se deturnează an de an. Dar noi continuăm cu stoicism să muncim la construcția stațiunii de repopulare”, ne-a mai spus NicolaeCrăciun.

Recensământul peștilor se face cu ”electrofishing”

Singurul pește care poartă numele României este pe cale de dispariție în țara noastră 3

Recensământul peștilor este o activitate complexă și se face, de regulă, cu aparate numite ”electrofishing”. Acest aparat este un fel de baterie electrică, cu un catod sub formă de fir și un anod sub formă de plasă. Operatorul și persoanele asistente trebuie să poarte cizme lungi și mănuși din cauciuc, pentru a nu fi electrocutate. ”Electrofishing„ nu omoară omul, dar îl scutură destul de neplăcut. Aparatul se pune pe umăr, ca o geantă, firul catod este târât prin apă, iar cu anodul se înaintează pe cursul râului. Practic, peștii sunt anesteziați prin șocul electric, ies la suprafață, sunt culeși cu plasa ș puși în recipiente speciale. Pe lângă numărare, sunt măsurați, cântăriți și câtorva exemplare li se plantează sonde cu ajutorul cărora vor fi urmăriți. În spatele operatorului se află două sau trei persoane cu plase care nu lasă peștii anesteziațisă fie luați de curenții de apă. Când cursul râului este mai lat de doi sau trei metri se folosesc două sau mai multe aparate concomitent. Pentru râuri mai mari se folosesc ”electrofishing” de putere mai mare, pentru a vedea despre ce specii este vorba, și sonare pentru a-I număra, montate pe nave. Anestezia durează puțin, între 20 și 60 de secunde, de aceea biologii trebuiesă se miște repede.

Dresura de sturioni

La Aquaterra există și o stațiune de cercetare unde sunt încercate diverse metode de eficientizare a pisciculturii, în special la speciile de sturion. Morunul, cega, păstruga etc. sunt învățați să mănânce alt tip de hrană decât cel din mediul natural, la ore fixe, în cantități optime. Studiile sunt aproape de final, iar acest tip de ”dresură” a fost un succes. Stațiunea poate fi vizitată de publicul interesat de ihtiologie la adresa seaquaterra.ro.

Singurul pește care poartă numele României este pe cale de dispariție în țara noastră 4

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii