Se împlinesc 164 de ani de când a fost expus oficial Tezaurul de la Pietroasa: „Cloșca cu puii de aur”
Social Ultima Ora

Se împlinesc 164 de ani de când a fost expus oficial Tezaurul de la Pietroasa: „Cloșca cu puii de aur”

Astăzi se împlinesc 164 de ani de când a fost înființat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din capitală, având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. 

Tezaurul de la Pietroasele (cunoscut și ca Tezaurul de la Pietroasa) este un tezaur arheologic format din 22 de piese, descoperit în 1837 în localitatea PietroaseleBuzău. Două dintre piesele componente au dispărut în decursul reținerii lor în Rusia. În prezent, cele zece piese restituite în 1956 sunt expuse la Muzeul Național de Istorie.

Tezaurul de la Pietroasa a fost numit de către români „Cloșca cu puii de aur”. Această comoară este cea mai faimoasă și mai valoroasă grămadă de artefacte antice care s-au găsit pe teritoriul României. Ea a avut un destin datorat pe de o parte, interesului pe care i l-a acordat lumea științifică, și pe de altă parte, și a altor evenimente prin care a trecut încă din anul 1837, când a fost descoperită, și până în anul 1956 când a fost returnată autorităților române de către U.R.S.S.

Numele pe care i l-au dat românii a apărut în timpul procesului pe care autoritățile române l-au intentat descoperitorilor, celor care au cumpărat diferite obiecte din aur și a altor persoane care au avut legătură cu acest caz. „Cloșca cu puii de aur” vine de la cei „… care au adoptat expresia plastică, dar neexactă, dintr-una din declarații, în care fibula mare era asemănată cu o găină, iar fibulele mici cu puii ei. Fibulele au, într-adevăr, forme de păsări, dar nu de galinacee domestice”, scrie https://ro.wikipedia.org

Pietroasele este o comună în județul BuzăuMunteniaRomânia, formată din satele CâlțeștiClondiru de SusDaraPietroasa MicăPietroasele (reședința) și Șarânga. Se află în zona Dealului Mare, întinzându-se pe versantul sudic al dealului Istrița și puțin în câmpia piemontană de la poalele acestuia.

În anul 1837 în care a fost descoperit tezaurul, localitatea Pietroasa făcea parte din județul Saac, sau Săcuieni, cel care a fost desființat în 1845. O parte a județului a fost încorporată în județul Prahova și o parte în județul Buzău. Pietroasa a revenit județului Buzău. În același timp, Moșia Pietroasa aparținea Mănăstirii Berca și se mai numea Bădeni. Ca urmare a localizării administrative, procesul deschis de autorități, prin dosarul nr. 48 (fost 61)/1837, celor implicați în descoperirea și în tăinuirea obiectelor ce l-au compus, s-a desfășurat la Ocârmuirea județului Buzău, dar și la instanțe superioare precum Poliția Capitalei (dosarul 5563/1838), numită pe atunci Agia, sau la Tribunalul Ilfov la Secția Criminală (dosarul 2388/1838).

Cel dintâi document, care menționează descoperirea tezaurului de către un săpător în piatră în județul Saac, la Pietroasa, este din ziua de 10 iulie 1838. Acesta este ordinul nr.2987 dat de conducerea județului către Poliția Buzăului pentru a-i ridica pe toți cei care au primit sau cumpărat obiecte din comoară. Ordinul conținea indicații pentru desfășurarea de interogatorii și pentru aducerea la conducerea județeană a obiectelor care ar fi fost găsite.

Arendașii Moșiei Pietroasa erau Dimitrie polcovnic și Gheorghe Frunzăverde. Printr-o comunicare pe care aceștia au făcut-o egumenului de la Mănăstirea Berca din ziua de 11 iulie 1838, au declarat că au plătit oameni din Pietroasa, conform comenzii date de egumen, să extragă piatră de pe moșie pentru ridicarea unor stâlpi din piatră ce făceau parte din construcția Seminarului de la Episcopia Buzăului. Unul din oamenii care săpau pentru colectarea de piatră, a fost Ion Lemnaru. Acești lucrători au găsit câteva bucăti de aur sub o piatră, mai multe pietre de smarald și multe alte pietre scumpe. Ca urmare a descoperirii, pietrarii au ascuns obiectele și le-au vândut după o vreme lui Anastase arnăutul. Arendașii moșiei aflaseră înaintea arnăutului de descoperire, dar neavând fonduri financiare suficiente, au reușit într-un final să primească de la arnăut două bucăți de aur în greutate de o oca. Ei au primit de la Anastase și 200 de icusari, în plus, pentru a păstra tăcerea către autorități. Arendașii nu s-au ținut de promisiune și au spus despre comoară vistiernicului Alexandru Ghica căruia i-au dat și cele două bucăți de aur primit. Ca urmare, arnăutul Anastase a fost arestat și dus la Agia județului Saac.

Conform raportului administrației plășii Tohani, expediat conducerii județului Saac în ziua de 13 iulie 1838, se menționa că în Pietroasa, pietrarul Ion împreună cu socrul său Avram Stan au săpat în curtea lui Gheorghe, fiul lui Nicolae Baciu. Descoperirea aparținea de fapt copiilor vecinilor lui Baciu, care au găsit într-o crăpătură de pământ bucăți mici din aur, unele roșii, altele ca sticla, altele albe, similare diamantelor. Cei care au întocmit raportul, mergând prin sat, au găsit la unele femei întâlnite mai multe pietre prețioase. Aceștia le-au confiscat și le-au trimis autorităților tutelare împreună cu raportul. Din informațiile conținute de același document, în capitolul al II-lea intitulat Arătarea lui Ion, sin Stan Avram, birnicu ot Pietroasa, rezultă că descoperirea s-a făcut în postul Paștelui din anul 1837 de către Ion Lemnaru și Avram Stan. Aceștia ar fi săpat în jurul unei pietre pentru a o scoate pentru construcția Episcopiei Buzăului. Sub ea ar fi descoperit tezaurul, raportul a dat și componența de 16 piese a comorii. Pornind de la această afirmație, Alexandru Odobescu a precizat că tezaurul s-a descoperit în luna martie sau aprilie a anului 1837, tot el explicând că duminica Paștelui din acel an a căzut în ziua de 18 aprilie.

În raportul din 13 iulie 1838, capitolul Arătarea lui Ion, sin Stan Avram, birnicu ot Pietroasa, se menționează componența tezaurului format din 16 piese:

„– 1 sinie cât o pălărie de mărime, și dedesupt cu scăunel rotund, ca de un deget și galbenă;
— 1 pasăre, ca un porumbu, cu doi pui mai mari și doi mai mici, pasărea cu pietricele în feluri, albastre și roșii pe la gușe, pe cap, pe spinare, și puii asemenea;
— 2 tipsoare, din care una au avutu trupu chipu în mijlocu tipsii, șezând pe un scaun, cu patru cățeluși pă lângă scaun, și pă dinăuntru tipsii, pe margine, chipuri de ostași, tot galbină;
— 2 ca un capac de pălărie de mari, galbine pe dinafară, peste tot îngropate pietricele în feluri, având pe dinafară câte doi cățeluși ridicați în picioare, pe margine, unul de o parte și altul de altă parte, cu pietricele albe și roșii peste tot trupu, și pe coaste, ca lintea;
— 6 cercuri galbene, cu pietricele mărunte mai mari decât un covrigu, iar pietricelele roșii, în trei colțuri;
— 2 ibricele, galbine, în chipul canilor
— 2 brățări de mâini dasupra late, în mijloc cu locul deschis, fără de pietri, iar pe margine cu pietricele ca meiul și roșii;
— 16 – Adică șaisprezece ca numere”

Din interogatoriul lui Gheorghe Frunzăverde din același raport, comoara a fost formată din 17 piese, astfel:

„– 6 cercuri galbene, în grosime ca un deget și în lărgime ca un covrig;
— 1 tava galbenă, în mărime ca o pălărie;
— 6 tipsii galbene, dooă mai mari, dooă mai mici și alte dooă și mai mici;
— 2 talere galbene;
— 1 chip de pasăre, galben, fără să se știe dacă avea pietre prețioase.”
— La toate acestea se mai adaugă o brățară pe care a păstrat-o el.

Din interogatoriul luat lui Ion Lemnaru, parte al aceluiași raport, semnat și de Nicolae Baciu, Gheorghe și Niculae, fiii lui Baciu și Stan, socrul lui Lemnaru, rezultă o componență de 22 de piese, după cum urmează:

„– 1 tavă, ca un chip de meșcioară, în mărime cât o pălărie de cele mari, galbenă;
— 1 pasăre, în mărime cât un uleu și mai mare decât o merlă, pe care avea niște pietre albastre, roșii și verzi;
— 4 puișori, doi cu cioc și doi fără cioc, aseminea cu pietre mai mărunțele decât pă cea mare;
— 8 cercuri dintre care unul era mai mic și mai lat, și toate aceste cercuri în mărime cât fundu pălării, fără pietre și galbene, și în grosime cât degetu cel mic;
— 2 în chip ca niște căldăruși de botez, de jur împrejur ca niște sticle și cu pietre mărunțele, iar fața ei galbenă, și așezate pe patru cățeluși cu pietre roșii și albe, care ținea în gură, toți, câte o piatră albastră;
— 2 talere, cât talerile de cositor, galbene, dintre care unul avea în mijloc în un chip de om ca o femeie și șădea pă scaun, țiindu în mâini un lucru ca un păhăruș, tot galben, și împrejurul scaunului, săpați niște chipuri în acest taler, țiindu în mână suliță și săbii;
— 2 ibrice în mărime ca de o jumătate ocă apă, cu toarte galbene;
— 2 brățări ca de mână, cu pietre de rându, roșii, iar ân mijloc să cunoștea că au avut câte o piatră mare, care s-a găsit lipsă”

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 23 noiembrie:

  • 1980: O serie de cutremure în sudul Italiei omoară aproximativ 4800 de oameni.
  • 1991Freddie Mercury anunță public că are SIDA; a murit a doua zi.
  • 1996Angola devine membră a WTO.
  • 1996: Un avion etiopian de tip Boeing 767 cu 127 de pasageri la bord este deturnat. În lipsă de combustibil, se prăbușește în Oceanul Indian.
  • 1999: Premiul „Pana de aur pentru libertatea presei” a fost acordat de Asociația Mondiala a Ziarelor (AMJ) ziaristului sirian Nizar Nayyouf, deținut din 1991 într-o închisoare militară din Damasc.
  • 2000: Sunt repatriate rămășițele pământești ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru democrat al României înainte de comuniști (6 dec.1944 – 28 feb. 1945); silit să demisioneze, părăsește România la 17 iunie 1946, stabilindu-se în SUA.
  • 2002: Președintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a sosit la București, într-o vizită oficială. Este cel de-al patrulea președinte american care a vizitat România, după Gerald FordRichard Nixon și Bill Clinton.
  • 2003: Revoluția Trandafirilor din Georgia: Președintele Georgiei, Eduard Șevarnadze, a demisionat. Decizia intervine după trei săptămâni de proteste ale opoziției, inițiate la 2 noiembrie.

 

Europarlamentare2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii