Jumătate din locuinţele din România sunt încălzite cu lemne. Din cauza faptului că prețul lemnului se tot dublează, de la un an la altul, proprietarii de case nu mai au acces acum la acest tip de combustibil, chiar dacă unii dintre ei sunt posesori de păduri. Printr-un joc perfid al legislației, Romsilva a fost scoasă de la furnizarea acestui produs, iar pe piață operează 3.500 de firme private care comercializează lemnul la prețuri care să le aducă și mai mult profit.
În România există, conform recensământului din 2011, 7.294.988 de locuințe ocupate. Jumătate din numărul acestora sunt imobile încălzite cu lemn.
Din totalul de locuințe, 1.175.180 sunt încălzite pe o suprafață de sub 20 de metri pătrați – adică o bucătărioară. Restul camerelor sunt lăsate în frig, pentru că proprietarii lor, în majoritate pensionari, nu au acces la energie, în special la lemne, combustibil care și-a dublat prețul față de anul trecut.
Caz concret din Întorsura Buzăului, polul frigului din România: o casă cu două sobe consumă în sezonul rece 15 metri cubi de lemn. Proprietarii acestei case au moștenit pădure, dar nu primesc de la composesorat decât 7 metri cubi la prețul de 55 de lei metrul cub, din pădurea lor. Restul, sunt obligați să îl cumpere de la ‘privat’. Acesta a vândut lemnul de foc cu 250 lei metrul cub în iarna trecută. În iarna 2016-2017, lemnul de foc l-a costat pe același gospodar 110 lei metrul cub. Adică prețul s-a dublat de la un an la altul.
În acest moment, prețul a ajuns la 450 de lei metrul cub de lemn de foc la Chitila, 350 de lei merul cub la Jilava, 310 lei la Iași și 400 de lei la Constanța. Adică aproape că s-a dublat față de iarna trecută – și suntem abia în sepembrie.
Lemnul, sursă regenerabilă, mai scump decât gazul, sursă neregenerabilă
În anul 2016, un proprietar de pădure din Covasna a dat 2.385 de lei pentru a trece de sezonul rece, cu cele două sobe ale lui.
Pe de altă parte, un proprietar de apartament cu patru camere din București, cu centrală proprie pe gaz, a dat aproximativ 1.600 de lei pentru a trece cu bine de sezonul rece, din noiembrie până în martie, inclusiv. De menționat este faptul că gazul metan este resursă energetică neregenerabilă, care la un moment dat se va termina, iar lemnul este resursă regenerabilă, munții putând fi reîmpăduriți. În acest context, este greu de înțeles de ce este gazul este mai ieftin decât lemnul.
Statul a făcut jocul samsarilor de lemn
De ce se scumpește necontenit lemnul de foc, un combustibil foarte important în România?
Pe de o parte, legislația lasă loc de interpretări. Lemnul de foc este asimilat lemnului pentru biomasă, iar proprietarii de păduri sunt obligați să predea de pe terenurile lor lemn industrial, în primul rând. Deci, ei nu au acces la lemn de foc de pe terenurile lor, ci doar la ”lemn de biomasă”.
Pe de lată parte, în iarna 2015-2016, Romsilva nu a mai avut dreptul de a vinde lemn de foc decât prin intermediari. Cum era de așteptat, samsarii de lemn, care s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, au dublat imediat prețurile.
În vara anului 2016, Guvernul, ca să scape de problemă, a trecut responsabilitatea furnizării lemnului de foc la primării. Iar primarii au făcut ce au putut, sau ce au știut: au încurajat și mai mult samsarii de lemne.
”A scăzut calitatea prestărilor de servicii și au crescut prețurile la vânzare”
‘Pe piața românească a lemnului operează acum aproximativ 3.500 de firme, unele care nu au nicio treabă cu activitatea forestieră. Acest număr uriaș de operatori ai lemnului – în Croația, de exemplu, operează doar 20 de firme – a scăzut calitatea prestărilor de servicii pe acest segment, dar au crescut prețurile la vânzare. De ce sunt așa mulți: pentru că legislația consideră că lemnul din pădure este produs finit, așa că societatea comercială face tranzacție cu o marfă ca oricare alta. În realitate însă, vorbim aici despre o materie primă la care nu ar trebui să aibă acces decât cei specializați în domeniu. Până nu va scădea numărul societăților care vând lemn măcar la jumătate, prețurile lemnului de foc vor rămâne foarte ridicate. Pe de altă parte, legislația românească este foarte proastă în acest domeniu. Practic, lemnul tăiat este mai întâi industrializat, adică făcut cherestea, abia apoi se pune problema lemnului de biomasă și lemnului de foc’, a explicat pentru Libertatea doctor inginer Marian Drăgoi (foto), profesor la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității ‘Ștefan cel Mare’ din Suceava.
Menționăm că marea majoritate a proprietarilor de locuințe care sunt încălzite cu lemn sunt pensionari, care nu au puterea și resursele să lupte pentru drepturile lor. Ei stau în frig, tac și rabdă.
