A fost dascăl din convingere. Până în 2010, când i s-a tăiat din salariul de profesor. Avea deja o casă în Jurilovca: “Prietenii spuneau că mi-am luat casă de vacanță, degeaba le explicam că este o casă în care vreau să mă retrag. De copil am iubit apa și mi-am dorit să locuiesc la malul mării. Micșorarea salariului de profesor și umilința maximă au fost mai mult un pretext, oricum mai aveam o sursă de venit”, a spus profesorul de filosofie Ștefan Constantin (45 de ani).
Casa tradițională lipovenească i-a servit drept bază pentru primirea oaspeților pe care îi plimbă cu canoea pe lacurile lagunelor din sudul Deltei Dunării.
Localitate a pescarilor lipoveni, Jurilovca s-a transformat radical în ultimele două decenii. Din cei 500 de pescari ai localității, acum mai sunt sub 30, ceilalți au renunțat la meserie sau au plecat – destul de mulți -, la pescuit în apele Scoției și Irlandei.
În acest moment, localitatea trăiește din turism. “Sunt trei tipuri de afaceri pe turism în Jurilovca. Unii și-au amenajat casele și trăiesc din cazare. Alți oferă, pe lângă cazare, traversarea lacului Golovița la plaja de la Gura Portiței. Oferta mea este mult mai diversificată, în afară de cazare, masă tradițională, eu organizez și excursii cu bicicletele, caiacele, cu ambarcațiuni tradiționale sau excursii combinate pe trasee pe care nu prea umblă nimeni prin Deltă. Trasee combinate de biciclete și barcă, sau caiac și bicicletă”, ne-a explicat profesorul de filosofie, devenit profesor de caiac.
Adevărul este că și norocul l-a ajutat, pentru că în ultimii câțiva ani turismul a explodat pur și simplu la Jurilovca.
“Afacerea crește cu 50% de la an la an. Se câștigă suficient cât să se poată trăi decent din această activitate în Jurilovca”, ne-a explciat Ștefan.
Vrea să plimbe turiștii cu sănii cu velă pe Sinoe, iarna
Profesorul intenționează să extindă perioada turistică în acestă zonă și pentru sezonul alb. “Iarna se poate pescui la copcă, se pot face fotografii cu laguna înghețată, care este spectaculoasă. În viitor intenționăm să achiziționăm sănii cu velă, este un sport mai puțin practicat chiar în Europa, prin Canada se practică, este foarte spectaculos și poate reușim să redeșteptăm tradițiile de iarnă ale lipovenilor de aici. Patinajul, exemplu. În trecut toată lumea patina în sat, acum copiii nu mai știu să patineze. De asemenea, lipovenii treceau lacul pentru a tăia stuf cu lotca cu velă pusă pe o sanie. Adică lotca tradițională era suită, cu pânză cu tot, pe sanie și tot ansamblul era propulsat de vânt. Lotcă pe sanie cu velă”.
