Marile lacuri Razim - Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie
Social Ultima Ora

Marile lacuri Razim – Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie

Din aproximativ 500 de pescari, majoritatea lipoveni, câţi număra Jurilovca cu doar 10 – 20 de ani în urmă, acum mai sunt câţiva. Ceilalţi s-au reprofilat sau au plecat să pescuiască în Scoţia şi Irlanda. Asta pentru că marile lagune Razim – Sinoe de la sud de Delta Dunării nu mai au peşte. Mai mult, specialiştii spun că peste aproximativ 50 de ani, aceste lacuri vor deveni câmpie.

Marile lacuri Razim - Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie

În acest șoc soarele răsare cu 4 minute înaintea Bucureştiului pe Lacul Razim din complexul lagunar de la Marea Neagră. În traducere turcească liberă, lacul Razim ar însemna Lacul fericiţilor’, de la abundența de pește a acestui lac.

La ora 6.40, un pescar verifică plasele. Nu scoate decât câţiva peşti. Este unul din cei 30 de pescari rămași să pescuiască pe acesastă lagună. Cu aproximativ 10 ani în urmă, aici erau 500 de pescari. O parte dintre ei pescuiesc acum în apele Irlandei și ale Scoției.

Complexul lagunar este alimentat cu apă din Dunăre prin braţul Dunăvâţ şi comunică cu Marea Neagră pe la Gura Portiţei. Pe aici intrau navele greceşti, bizantine, genoveze, româneşti, turceşti sau lotcile lipoveneşti spre porturile de pe malurile complexului lagunar. Apa în aceste lacuri era mai mult sărată, iar peştele era de apă sărată, nu dulce.

Marile lacuri Razim - Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie

Gura Portiței a fost închisă însă în 1969. Scopul a fost îndulcirea apei în lacuri pentru a crește populația de pește de apă dulce, iar apa să fie folosită la irigații.

Cândva, aici se pescuia pe aproape 90.000 de hectare de luciu de apă. Se pescuia cu scule pasive la mare, pe litoral, erau 16 brigăzi, formații de pescari, plus amenajările piscicole apărute în ultima perioadă a comunismului, care și ele dădeau cantități mari de pește. În afară de acest produs, peștele, în zonă se recolta și foarte mult stuf, care se dădea la export, deci se beneficia și de valută.

Deci, măsura izolării lagunelor faţă de mare a crescut producţia de peşte. Şi atunci, de ce au plecat pescarii? Pentru că, spun localnicii, braconajul a făcut prăpăd aici după 1990.

Marile lacuri Razim - Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie

La nivel de județ, s-a înființat, cu ani în urmă, un comandament pentru combaterea braconajului la pește, în care sunt cuprinse mai multe structuri ale autorităților statului. Și cu tot acest comandament, genocidul la fondul piscicol continuă.

Mai există și o altă problemă, legată de închiderea lagunei. Înainte de 1969, lacurile alimentate cu apă din Dunăre prin canalul Dunavăț aduceau și aluviunile fluviului, care se duceau mai departe în mare prin deschiderea de la Gura Portiței. După închiderea acestei corespondențe, între lacuri și mare nu a rămas decât un mic canal de legătură. În acest condiții, aluviunile fluviului rămân în lagună. Deja adâncimea lacurilor este de 2,5 metri în medie, iar în zona Insulei Bisericuței nu se poate circula cu barca pentru că apa este prea mică, păsările pot sta în picioare pe nisip.

Oamenii de știință atrag atenția că în cazul în care nu se vor găsi soluții pentru a deschide o nouă Gură a Portiței, sau un alt canal de legătură între mare și lac, acesta riscă să se colmateze în mai puțin de un veac.

Marile lacuri Razim - Sinoe nu mai au peşte. Din cauza colmatării, peste 50 de ani vor deveni câmpie

jurilovca

Print Friendly, PDF & Email
Dacă doriți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta să primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook.
Vă recomandăm să dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI, apoi să apăsați pe Urmărește și să selectați opțiunea 'Vezi mai întâi', ca în poza de mai jos.
Europarlamentare2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii