O cronică germană a lui Mihai Viteazul, necunoscută până acum în România, a intrat recent în posesia Muzeului ”Primei școli românești” din Scheii Brașovului. Traducerea cărții se află, deocamdată, doar în calculatorul directorului institutuției. Editarea variantei în limba română, de o valoare inestimabilă pentru istorici, nu se poate face pentru că cei 16.000 de lei necesari tipăririi ar trebui să îi suporte directorul, din buzunarul propriu. Și nu îi are.
I se spune ”Prima școală românească” pentru că aici s-a predat carte încă din anul 1.100, iar Biserica Sf. Nicolae de lângă școală a fost întreținută cu bani de aproape toți domnitorii Moldovei și Țării Românești. Această tradiție explică și faptul că în acest Muzeu se află acum 6.000 de cărți vechi, 30.000 de documente și un tezaur național și internațional de surpriză: prima tipăritură slavă din lume, de la 1491, prima Biblie a rușilor, apărută la 1581, primele manuscrise de la bulgari, VelikoTârnovo, 1394, primele tipărituri ale sârbilor, 1540.
Muzeul ”Primei școli românești” din Scheii Brașovului este condus de Vasile Oltean, filolog, muzeograf, profesor și teolog, membru fondator și vicepreședinte al ”Despărțământului Cultural Astra Brașov”.
Din perspectiva muncii sale, profesorul Olteanu este în postura împăratului din poveste, care plânge cu un ochi și râde cu celălalt.
Plânge pentru că a cheltuit o căruță de bani din buzunarul propriu pentru a edita cărți care conțin date foarte importante pentru istoria și cultura românilor, dar încă nu și-a recuperate banii. Râde, pentru că a făcut recent descoperiri care i-au îmbogățit muzeul.
Astfel, cu puțin timp în urmă a fost adusă aici o statuie a lui Andrei Șaguna, găsită în podul Bisericii de la Poiana Mărului. Fusese ascunsă acolo ca să nu o distrugă comuniștii, după 1945. Andrei Șaguna (1808-1873) a fost un aromân care a devenit mitropolitul ortdox al Transilvaniei și care a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania.
De asemenea, tot recent, în incinta Muzeului a fost descoperită o lucrare artistică pe tavanul uneia din încăperi, ”Moise și Tablele Legii”, realizată în jurul anului 1.760 de un autor necunoscut. ”Aceasta este Capela Sixtină a Muzeului primei școli. Era sub tencuială. Comuniștii l-au tencuit pe Moise”, spune profesorul Vasile Oltean.
Piesa de rezistență a ultimelor descoperiri o reprezintă însă o carte medievală cu totul specială, protejată în dulap cu geam, în incinta privită de sus de Moise cu Tablele Legii în mână.
Cronica germană a lui Mihai Viteazul, scrisă în timpul vieții domnitorului
”Cronica lui Mihai Viteazul pe care au scris-o nemții la Nuremberg. Este prima cronică scrisă despre domnitorul român al Unirii, tipărită la 1603, adică la un an și jumătate după mortea lui Mihai. Evident, lucraea a fost concepută în timpul vieții lui Mihai Viteazul. Este tradusă în română doar în calculatorul meu. Am descoperit-o recent, de trei luni…”, spune directorul Vasile Oltean.
Entuziasmul profesorului se frânge însă aici. Pentru editarea în varianta română a Croncii necunoscute a lui Mihai Viteazul este nevoie de 16.000 de lei. Atât a cerut editorul pentru scoaterea pe paiță a cel puțin 1.000 de exemplare – altfel activitatea tipografică nu ar avea eficiență economică.
”Sigur că este o descoperire senzațională, dar se pune problema editării ei, da? Cum să face acest lucru dacă trebuie să plătesc eu totul? Orice editor, nu te întreabă ce ai în carte, ci ce ai în buzunar. În ceea ce privește conținutul Cronicii, nici nu vă închipuiți în ce termeni elogioși vorbesc nemții, la vremea respectivă, despre Mihai Viteazul. Este, cu adevărat, un document exceptional. Dar…”
