Asociați Henri Coandă intenționează să reface, anul acesta, Muzeul Coandă. Acest muzeu a mai funcționat în casa memorială a familiei Coandă din București. Printre exponatele care vor fi aduse aici se numără și o machetă funcțională de farfurie zburătoare, realizată după planurile inventatorului român.
Casa memorială Coandă este situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu, la intersecția cu strada Henri Coandă. Adică între Piața Romană și Piața Victoriei.
A fost ridicată de generalul Constantin Coandă, tatăl lui Henri Coandă, în anul 1910. După război, casa a intrat în proprietatea statului. Între 1969 și 1972, Henri Coandă.
Întors în România la insistențele lui Ceaușescu, pentru a-și materializa invențiile în industria românească, Henri Coandă a locuit în această casă între 1969 și 1972, când inventatorul a decedat. La vremea respectivă clădirea avea, la etaj, un muzeu cu exponatele familei Coandă.
La cutremurul din 1977, casa a devenit sediu de corp diplomatic. Obiectele fostului muzeu au fost luate în administrare de Academia Română și muzeul Național de Istorie.
În anii 1990, o soră a lui Henri Coandă a donat statului român toată arhiva care aparținuse inventatorului și pe care ea o avea în posesie, în Franța.
Printre documente se afla și dosarul farfuriei zburătoare, îmbrăcat în piele maro. Documentele au ajuns la Muzeul Aviaței, iar cotidianul Libertatea a prezentat în premieră, la vremea respectivă, acest date.
Între timp, clădirea Coandă ajunge în administrarea Academiei Române, care vrea să o dea unei personae private, prin acte false. Izbucnește un sacndal mediatic în urma căruia clădire revine în administrarea Academiei Române. Din anul 2011 imobilul, numit ”Casa Memorial Conadă” este gol.
În acest moment, Asociația Henri Coandă încearcă să adune tot patrimonial familiei Coandă și să transforme Casa Memorială Coandă, în curs de degradare, în Muzeul Coandă.
Acesta va cuprinde obiecte care au aparținut generalului Constantin Coandă și fiului său, Henri Coandă. Printre exponate se va afla și o machetă funcțională a celebrei farfurii zburătoare – sau aerodina lenticulară – proiectată de inventatorul român.
Henri Coandă a deținut brevete americane pentru aerodina lenticulară
Testată începând cu 1932, sub formă de modele reduse dar și mai mari, de 300 kilograme, farfuria zburătoare care folosea Efectul Coandă a zburat cu succes. Aerodina lenticulară era un obiect zburător atipic, care nu avea elice sau alte organe în mișcare, capabil de a creea un vid parțial (depresiune) pe suprafața de sus a sa (extrados) generând astfel o forță de sustentație.
Unii au considerat acest mod de sustentație ca fiind imposibil, pentru că era considerat „similar cu a te scoate din apă trăgându-te singur de păr”.
În 1956, Henri Coandă a prezentat public două brevete de aerodine lenticulare fără piese mecanice în mişcare, propulsate pe verticală de puterea aerului şi având la bază ejectoare ce funcţionau pe principiul avionului cu reacţie.
Conceptele lui Coandă au intrat în vizorul Statelor Unite, iar la începutul anilor ’60 inginerul român a obţinut mai multe contracte cu forţele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), în urma cărora au fost dezvoltate două proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om.
Aerodina lenticulară reprezintă acum o soluție pentru deplasarea în atmosferă sau în apă.
”În accepțiunea noastră, în Muzeul Coandă pe care îl pregătim vrem să includem machete funcționale ale invențiilor lui Henri Coandă – inclusiv farfuria zburătoare -, deci toate elementele despre care avem suficiente informații pentru a prezenta sub forma unor machete funcționale interactive”, a spus dr. ing. Sorin Dinea (foto), specialist în aeronautică, preşedintele Asociaţiei Henri Coandă.
Asta însemană că în viitorul muzeu interactiv copii se vor putea juca cu o machetă de farfurie zburătoare funcțională de tip ”Henri Coandă”.
43.250 Euro pentru recuperarea mobilierului familie Coandă
Tot pentru refacereaa patrimoniului Coandă, cu prilejul Centenarului Marii Uniri asociația condusă de Sorin Dinea a scos pe internet o propunere de chetă pentru recuperarea mobilierului familiei inventatorului.
Lotul identificat este format din opt piese de mobilier masiv, trei măsuțe, cinci scaune, obiecte mici și un lot de documente. Printre acestea se află și biroul Generalului Coandă, tatăl inginerului Henri Coandă.
Întregul lot de obiecte are o valoare estimată la 43.250 Euro. Piesele de mobilier vor fi expuse public odată deschiderea Casei Memoriale Coandă și vor purta numele și emblema celui care a contribuit la recuperarea lor.
”Punem la dispoziția tuturor celor care participă la această activitate de recuperare a patrimoniului cultural Coandă, dreptul de folosire preferențială a mărcii „COANDA”, certificată OSIM, pentru orice activitate desfășurată în domeniile educație, instruire, divertisment, activități sportive și culturale (clasa 41 NISA), marcă pe care organizația noastră o deține”, se arată în anunțul Asociației Henri Coandă.
Tatăl lui Henri Coandă a purtat războaie timp de 41 de ani pentru România
Generalul Constantin Coandă, ataăl lui Henri Coandă, a fost un military de carieră care a luptat pentru România timp de 41 de ani. Constantin Coandă a participat la Războiul de Independență (187701878), Războiul Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1914-1918).
Pe 24 octombrie 1918, regele Ferdinand I îl desemnează pe generalul Constantin Coandă (1857 – 1932) în fruntea Consiliului de Miniştri, apoi ordonă mobilizarea general şi reintrarea României în război de partea Antantei.
După capitularea Puterilor Centrale şi făurirea României Mari, guvernul de uniune naţională, condus de Constantin Coandă, îşi depune mandatul în favoarea liberalului Brătianu.
