Aflată la al patrulea mandat de ministru al Educației, Ecaterina Andronescu se declară “șocată” de ce efecte au adus modificările pe care chiar guvernele PSD le-au adus legii educației din 2011. “Părinții presează extraordinar pe școlile bune. Am ajuns să avem clase cu 36, 38 de elevi și nu ai cum să te ocupi de ei”, a declarat Andronescu, potrivit Info-sud-est.ro. Ministrul a avertizat vineri, într-o conferință în fața profesorilor de la Universitatea “Ovidius” din Constanța, că “dacă România are probleme, are probleme cu învățământul preuniversitar, nu cu cel universitar.
- Ce nu spune ministrul: guvernul PSD cu Liviu Pop ministru la Educație a eliminat în 2012 orice limită a numărului de copii pe clasă. Cine i-a succedat lui Liviu Pop la minister în 2012: Ecaterina Andronescu.
O altă sursă a calității scăzute din învățământul preuniversitar este lipsa evaluării profesorilor, după titularizare și grade, atrage atenția Ecaterina Andronescu. Ce o împiedică, însă, să reformeze profesia după modelul japonez?: ”Nu cred că ne-am înțelege vreodată cu sindicatele dacă ne-am propune să facem la fel”, a declarat ministrul Educației, în cadrul unui eveniment organizat la Universitatea “Ovidius” din Constanța.
Declarațiile ministrului Ecaterina Andronescu, relatate pe larg de publicația Info-sud-est.ro:
- “Să știți că dacă România are probleme, are probleme cu învățământul preuniversitar, nu cu cel universitar. Dar dacă nu ne vom îndrepta cu toată determinarea spre învăţământul preuniversitar, riscăm să nu mai avem nici învățământ universitar.
- Am constatat un lucru care pe mine m-a șocat puțin. În învățământul preuniversitar școlile sunt polarizate.
- Știți și dumneavoastră, aici aveți Mircea cel Bătrân (Colegiul Național “Mircea cel Bătrân”), Ovidius (Liceul Teoretic “Ovidius”), Eminescu (Colegiul Național “Mihai Eminescu”), și avem școli unde se duc cei mai slabi.
- Și m-am gândit eu că pe cele mai slabe trebuie să le ajutăm să se ridice. Riscăm ca școlile bune să devină ele din ce în ce mai slabe.
- De ce? Părinții presează extraordinar pe școlile bune. Am ajuns să avem clase cu 36, 38 de elevi și nu ai cum să te ocupi de ei, și pierzi la calitate.
- În perspectivă nu ai cum să nu pierzi, nu ai cum să te ocupi de 38 de elevi în clasă. Deci riscul e foarte mare.
- Am văzut o lege japoneză, recent, care este draconică. Nu cred că ne-am înțelege vreodată cu sindicatele dacă ne-am propune să facem la fel. Adică, un profesor este mutat de autoritatea locală din trei în trei ani, iar profesorii cei mai buni sunt duși în școlile unde elevii au probleme. Din 10 în 10 ani dau două examene. Un examen pe disciplina pe care o predă și unul de pedagogie.
- De ce ar mai depune strădanie un profesor din preuniversitar dacă a devenit titular, dacă și-a luat gradul întâi, el știe că e veșnic acolo.
- În învățământul universitar noi facem evaluare anuală. Anual noi trebuie să dăm raportul, ce am făcut un an de zile. Poate că nu anual, dar măcar din câțiva ani în câțiva ani. Trebuie găsite niște mecanisme.
- Sunt îngrijorată de preuniversitar. Niciodată nu a fost o situație ca asta. 36% nu iau cinci la evaluare. Dacă vă uitați la Bacalaureat, an de an dezastrul e destul de mare”.
