90% din populațiile de pești din râurile României au dispărut. Dar nu de la cormorani
Social Ultima Ora

90% din populațiile de pești din râurile României au dispărut. Dar nu de la cormorani

În ultimii ani, pescarii din țara noastră, în special cei de pe Dunăre, se plâng că scot, tot mai des, plasele goale! Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat vina pe cormorani, care ar mănânca așa de mult pește încât golesc apele teritoriale ale României de faună acviferă. Ar fi așa de mulți cormorani în România, a spus Daea, inclusiv în Parlementul European, încât ”fac baie în piscine”. Cercetatorii îl contrazic. Ei spun ca populațiile de pești s-au redus drastic din cauza amenajărilor hidrotehnice (hidrocentrale, îndiguiri) a pescuitului excesiv și irațional și a braconajului. Nici vorbă de cormorani.

90% din populațiile de pești din râurile României au dispărut. Braconajul electric a castrat peștii!

Dacă până în secolul XX peștele era considerat mâncarea săracului în România, în ultimii ani carnea de pește, a devenit mai scumpă decât cea de porc! Un kilogram de crap de acvacultură – pentru că peștele sălbatic este o raritate – costă cel puțin 15 lei, preț în care intră oasele și măruntaiele. Nu mai vorbim de carnea de sturion, sau icrele negre…

La fel ca și un kilogram de carne de porc, fără oase și grăsime! De ce asistăm la această anomalie?

Pentru că în acest moment cantitatea de pește din râurile interioare, dar și din Marea Neagră, s-a diminuat cu 90% în comparație cu cele din 1950 – conform datelor Facultății de Biologie București. Iar în ultimii ani, populațiile de pește sălbatic s-au redus dramatic, în special în Dunăre, unde pescarii, care trăiesc din acestă meserie, scot din ce în ce mai des plasele goale.

Specialiștii implicați în monitorizarea populațiilor de pești din fluviu, ne-au spus că sonarele detectează și ele din ce în ce mai puține bancuri de pești în Dunăre. Pierderea unui procent de aproximativ 83,5% din suprafaţa luncii inundabile a cursului inferior al Dunării prin îndiguire (ale căror construcţii au luat amploare după 1962), a condus la minimizarea efectivelor populaţionale a faunei piscicole prin reducerea numărului de habitate cu potenţial de reproducere (ICPDR), la care s-a adăugat și amenajarea de hidrocentrale. Cele din urmă au obturat migrația naturală a ihtiofaunei în special a sturionilor, diminuând habitatele prin fragmentare.

Un alt motiv al diminuării faunei piscicole constă în pescuitul intensiv și irațional la care se adaugă și cel ilegal. Pescuitul ilegal denumit generic ”braconaj”,  se poate manifesta prin mai multe moduri însă cel mai periculos și cu un impact puternic asupra ihtiofaunei este pescuitul cu aparate electrice artizanale. Prin acestă metodă ilegală de pescuit este afectat tot peștele din aria atinsă de curent si chiar dacă nu sunt preluați din apa, cei ce scapa au sanse minime de supravietuire, fiind afectate ireversibil unele functii ale organismului  – mai precis apare riscul de infertilitate. Nu se mai pot reproduce!

Ca o concluzie la acest fenomen: pescarii corecți nu mai pot supraviețui din cauza ilegaliștilor…

90% din populațiile de pești din râurile României au dispărut. Braconajul electric a castrat peștii!

Prohibiția care încurajează pescuitul ilegal

Una din măsurile luate pentru a opri declinul speciilor de pești este prohibiția. După o perioadă de interdicție de 10 ani pentru pescuitul comercial al sturionilor, recent, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a prelungit  această măsură, la sturion sălbatic.

Sturionii, în special nisetrul, sunt pe cale de dispariție în Dunăre. Specialiștii care se ocupă de prinderea, marcarea sturionilor cu mărci ultrasonice și eliberarea lor înapoi în Dunăre pentru a le urmări evoluția, spun că blocarea pescuitului științific duce la anularea intenției de stopare a braconajului, inclusiv anularea posibilității de obținere a unor date reale care să reflecte eficiența interzicerii pescuitului comercial la sturioni în România. Metoda este simplă: se marchează sturionii cu mărci ultrasonice ce emit semnale, iar în Dunăre se montează, în diferite puncte fixe, stații ce recepționează semnalul transmis de aceste mărci. Astfel, se poate cunoaște traseul de migrație al peștelui și dacă acesta este braconat și în ce zonă se petrece acest fenomen.  Prin colectarea datelor de către stațiile de monitorizare s-a asigurat obținerea unui volum informațional unic pe plan mondial referitor la comportamentul sturionilor ce migrează pentru reproducere pe cursul inferior al fluviului Dunărea.

Un sturion braconat poate valora pe piaţa neagră de lux chiar și peste 30.000 de euro!

Sturionul este scump și în acvacultură, dar în sălbăticie valoarea lui este mult mai mare. O femelă de 200 de kilograme scoasă din Dunăre poate avea 40-60 de kilograme de icre. Carnea se vinde cu 50-60 de lei kilogramul pe piața neagră, la rama bărcii, cum ar veni, iar kilogramul de icre negre se dă cu 500 de euro. Acesta este prețul acum! La un calcul simplu, ajungem la valoare de 30.000 euro doar pentru icre. Prețul pentru carne, vreo 2.200 de euro, este ”ban de buzunar” pentru un astfel de pescar.

Print Friendly, PDF & Email

Dacă doriți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta să primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook.
Vă recomandăm să dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI, apoi să apăsați pe Urmărește și să selectați opțiunea 'Vezi mai întâi', ca în poza de mai jos.

Loading...

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii