Un exerciţiu naţional intitulat “Seism 2018” a început, sâmbătă, la ora 9.00, scenariul acestuia presupunând că s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter. Exerciţiul Seism va avea o durată de cinci zile, fiind urmărit în timp real răspunsul la eventuala producere a unui cutremur în Vrancea, de 7,5 grade pe scara Richter, la o adâncime de 140 de kilometri. Pe hârtia simulării sunt ”400 de decese și 1.000 de răniți”. În timp ce autoritățile se joacă de-a cutremurul, ”Planul de analiză a riscurilor” spune că un seism real ar putea rupe barajul ”Lacul Morii”. Rezultatul: un val de apă de 20 de metri înălțime ar acoperi Bucureștiul. Despre asta nu se vorbește…
Iată un fragment din ”Planul de analiză a riscurilor în București” al IGSU (vezi aici documentul complet):
”Rezultatele scenariului condensat de cutremur, care s-au referit în această etapă numai la efectele fizice, atrag atenţia asupra următoarelor aspecte: – numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P…P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie; – dintre cele 23.000 clădiri, pot suferi avarii grave – nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri dintre care peste 10% sunt înalte, cca. 4.100 clădiri pot suferi avarii la nivel condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte; – în scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977); – dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul „captivi” (în engleza „entrapment”) este dificil, dar nu înseamnă, neapărat victime ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici dacă ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei „captivi” pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv să fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”.
Deci: 6.500 de morți! Cel puțin! 16.000 de răniți grav! Dar asta nu este tot: la sesim major în București se poate rupe barajul Lacul Morii. Apa ajunge până la nivelul Muzeului Național, în Paiața Națiunile Unite, spune documentul. Asta înseamnă un val de apă de 20 de metri înîlțime,de la nivelul malului Dâmboviței, cel puțin. Adică este catastrofă care ar distruge, pe lângă cutremur, alte 256 de clădiri!
Asta nu mai este joacă…
