2.000 de ani de statalitate între Carpaţi şi Marea Neagră
Social Știință și Tehnologie Ultima Ora

2.000 de ani de statalitate între Carpaţi şi Marea Neagră

Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales domn al moldovei pe 5 ianuarie, acelaşi an, a fost ales drept domnitor şi în Ţarar Românească. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două ţări locuite de români. Trei ani mai târziu, în 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. După 59 de ani, în 1918, ”România” a reuşit să devină ”România Mare” în urma unirii cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania, locuite şi ele preponderant de români.

În urma celui de-al doilea război mondial, România a pierdut Basarabia şi Bucovina. În acest moment, România şi Republica Moldova sunt două stat independente în care limba oficială este româna. Ce urmează, vom mai vedea…

Ceea ce ştim este că statlitatea pe acest teritoriu a gravitat în jurul munţilor Carpaţi, între Tisa, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, în mai multe etape.

 2.000 de ani de statalitate între Carpaţi şi Marea Neagră

Perioada antică: Regatul lui Buerbista

Burebista (82-44 î. Hr.) a fost un rege dac care a avut prima capitală în nordul actualului judeţ Giurgiu. Într-un timp relatic scurt, Burebisat a unit triburile geto-dace, prin diplomaţie şi lupte, cu ajutorul preotului Deceneu şi a creat un stat puternic, cu centrul la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştie.

„Ajuns în fruntea neamului său, getul Burebista s-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând să fie temut chiar şi de romani”, a scris geograful şi istoricul antic Strabon, care şi-a redacta opera la puţin timp de la dispariţia lui Burebista.

Potrivit lui Strabon, regatul lui Burebista se întindea la Nord până în Carpaţii Păduroşi, la Vest până la Dunărea Mijlocie şi actuala Slovacie, la Sud, în Munţii Haemus din Balcani, iar la Est până gurile Bugului şi la Marea Neagră.

2.000 de ani de statalitate între Carpaţi şi Marea Neagră

Peroiada medievală: Transilvania, Moldova, Ţara Românească

De la cucerirea romană până în Evul Mediu, datele despre formele de statalitat în zona carpato-danubiano-pontică sunt rare şi insuficient de clare.

Începând cu anul 1.200, apariţia statelor feudale Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, a fost influenţată de Regatului Ungariei.

Interesant este că puterea armată a Regatului Ungariei medievale a stat, spune istoricul Vasile Pârva, în lucrarea ”Studii de istorie media şi modernă”, în puterea militară a micilor cnezi români din Ardeal. Ei au dat, de altfel, pe Matei Corvin, regele Ungariei care a dus acest regat la apogeul său. După moartea lui Matei, nobilimea maghiară a limitat aşa de mult drepturile ţăranilor, în special al celor români, din Ardeal, încât la 1514 răbufneşte o revoltă care s-a transformat în războiul ţărănesc conduc de Gheorghe Doja. După reprimarea, cu greu, a revoltei, nobilimea maghiară exclude total populaţia românească, inclusiv mici nobili români, de la viaţa politică a Transilvaniei. Acest lucru a făcut ca, în momentul în care Imperiul Otoman, condus de Suleiman Magnificul, a atacat Ungaria, armatele micilor cnezi români să nu mai participe la apărarea acesteia, aşa cum se întâmplase pe vremea lui Pavel Cneazul, de exemplu, când rege era încă Matei Corvin, adică tot un român.

Drept urmare, Ungaria, dezarmată, pierde bătălia de la Mohacz (1526) şi devine paşalâc. Transilvania, Ţara Românească şi Moldova intră total în sfera de influenţă a turcilor – dar nu devin paşalâcuri, ci rămân entităţi politice de sine stătătoare.

2.000 de ani de statalitate între Carpaţi şi Marea Neagră 1

Perioada Mihai Viteazul

Mihai Viteazul ( n. 1558 – d. 9 august 1601) a fost un boier român care a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, înainte de a ajunge domnul Ţării Româneşti.

În 1599 a intrat în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii, inclusiv unguri şi secui. După ce câştigă bătălia de la Şelimbăr (octombie 1599), şi-a făcut intrarea triumfală în Alba Iulia.

În mai 1600, Mihai Viteazul  câştigă bătălia de la Bacău şi devine singurul stăpânitor al Moldovei. Într-un document din 6 iulie 1600 el se proclamă: „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. După un an, Mihai Viteazul este ucis lângă Turda, iar unirea se destramă.

De ce a făcut voievodul muntean această unire?

Aioci trebuie menţionat menţionat domnitorul moldovean Petru Rareş, care a reuşit în anul 1529 să se facă domn peste 210 localităţi din Transilvania. Cronicile spun mult despre acest voievod : „La trecerea trupelor lui Rareş toţi atârnă de el şi nimeni nu poate mişca altfel, iar acei valahi din cauza limbii comune cu uşurinţă s-au unit cu el făcând o uniune”.

În anul 1542, fruntaşii românilor transilvăneni au acceptat propunerile de apropiere făcute în numele lui Rareş şi al voievodului muntean Radu Paisie (1535-1545), aceştia declarând: „În mod  deschis şi prin voinţa tuturor, voim să facem dietă şi să facem comerţ cu aceste regate”. Această măsură ar fi dus la desfinţarea vămilor dintre cele trei state locuite preponderant de români. Moartea lui Petru Rareş a stopat tendinţele unioniste, până la apariţia lui Mihai Viteazul…

unire Alex. i. Cuza

Unirea Mică a lui Cuza

Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales domn al moldovei pe 5 ianuarie, acelaşi an, a fost ales drept domnitor şi în Ţarar Românească. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două ţări locuite de români. Trei ani mai târziu, în 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România.

romania mare

Primul Război mondial şi Marea Unire din 1918

Izbucnirea primului război mondial, în 1914, a pus Regatul României într-o situaţie delicată: regle Carol I, de origine germană, dorea să intre în luptă d epartea germanilro, dar clasa politică românească, dorea să se alieze cu Antanta, pentru a câştiga Ardealul. După decesul lui Carol I, în 1916, România intră în război de pareta Antantei şi reuşeşte unirea cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania.

antonescu

România mareşalului Ion Antonescu

În 1940, în tiompul celui de-al doilea război mondial, România Mare pierde Basarabia şi Bucovina, în urma pactului Ribentrop-Molotov, şi o treime din Ardeal, în urma diktatului de la Viena. În aceste condiţii, România condusă de mareşalul Ion antonescu se aliază cu Hitler şi declară război Uniunii Sovietice. La începutul anului 1941, graniţele de est ale României se aflau pe râul Bug.

De unde vine cuvântul România?

La începutul secolului al XVII-lea, cărturarul Italian Giacomo Luccari a folosit cuvântul România, denumind astfel Ţara Românească. În secolul al XVIII-lea, acelaşi termen este folosit de cărturarul sas Martin Felmer. La 1816, cărturarul grec Dimitrie Philippide scrie o Istorie a României şi o Geografie a României, în greacă. Multă vreme s-a considerat că aceste cărţi au constituit actul de botez al României, dar astăzi medievaliştii descoperă mereu menţiuni mai vechi ale unor termeni asemănători precum Romaniolia. Ca atare, încă nu se poate spune cu exactitate unde în adâncul timpului s-a născut acest cuvânt.

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii