Astăzi se împlinesc 113 ani de la celebrul zbor al lui Train Vuia, înregistrat pe 18 martie 1906. Cu toate că lumea întreagă îi punea piedici, inclusiv academicienii francezi, cei mai luminaţi la vremea respectivă, Vuia a reuşit să construiască un ”aeroplan-automobil” – prima maşină zburătoare a lumii.
Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic, din Timiş. Fiind pasionat de zbor de la vârstă fragedă, după absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică.
După terminarea facultăţii, Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman şi începe să-şi construiască primul aparat de zbor, pe care-l numeşte aeroplan-automobil. Adică, voia să combine ideea de automobile cu cea de planor.
Din cauza lipsurilor financiare, nu reuşeşte să-şi ducă la capăt proiectul şi decide să plece la Paris, în iulie 1902.
Vuia îşi trimite planurile Academiei de Ştiinţe de la Paris pe, 16 februarie 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat mai greu decât aerul, cât şi procedura de decolare.
”Problema zborului nu este decât un vis”
Academia îi respinge proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic: ”Problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis”.
Cu ajutorul mentorului său, Coriolan Brediceanu, în toamna lui 1904 începe să-şi construiască un motor de maşină mai special. În 1904 obţine un brevet pentru această invenţie în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie, după ce i se montează motorul, şi este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza formei sale. Avea prevăzută o greutate totală de 250 kg, o suprafaţă de susţinere de 14 metri pătraţi şi un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experienţă în manevrarea lui.
Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, pe o distanţă de 12 metri, după care avionul a aterizat.
Traian Vuia a realizat primul zbor complet din lume, pentru că a construit un aeroplan complet. A arătat lumii care este principiul pe care trebuie să meargă aeronautica: un avion trebuie să ruleze, să decoleze şi să aterizeze prin mijloace proprii. Aparatul original nu s-a păstrat, a fost dezansamblat chiar de Vuia. La MuzeulAviaţiei avem însă o replică la scară unu pe unu a primului avion din lume.
Motorul de maşină se brevetase cu doar 20 de ani înainte de zborul lui Vuia
Până la Vuia, aparatele de zbor erau doar planoare, adică nu aveau motoare. Otto Lilienthal este primul om care a realizat o serie de planoare mai grele decât aerul, iar în perioada 1891 – 1896, realizează o serie de zboruri în vecinătatea Berlinului. Forma planoarelor lui Lilienthal au inspirit forma aripii de liliac a aparatului lui Traian Vuia.
Nici automobilismul nu era foarte dezvoltat în 1906. Abia în 1886, Karl Benz a brevetat primul motor modern cu benzină care deschide istoria automobilismului aşa cum îl cunoaştem astăzi. După 20 de ani, motorul de maşină era adaptat zborului de către Traian Vuia.
Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 18 martie:
- 37: Senatul roman îl proclamă pe Caligula împărat.
- 731: Este ales papă Grigore al III-lea.
- 1314: Jacques de Molay, al 23-lea și ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, este ars pe rug.
- 1438: Albert al II-lea de Habsburg devine rege al romanilor.
- 1833: S-a constituit la Iași, din inițiativa medicilor Iacob Stanislau Cihac și Mihai Zotta, Societatea de Medici și Naturaliști, prima societate științifică din România.
- 1861: Se proclamă Regatul Italiei.
- 1866: Este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuția silită a tocmelilor agricole.
- 1871: Insurecția populației pariziene; instaurarea „Comunei din Paris„.
- 1887: Principele Ferdinand a fost declarat în mod oficial moștenitor al Tronului, conferindu-i-se și titlul de Alteță Regală Principe de România.
- 1906: Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul.
- 1913: Regele George I al Greciei este asasinat în recent eliberatul oraș Thessaloniki.
- 1922: În India, Mahatma Gandhi este condamnat la șase ani de închisoare pentru revoltă; va face numai doi ani.
- 1925: Cea mai violentă tornadă din istoria SUA a dus la moartea a 689 de oameni și rănirea altor 13.000.
- 1940: Al doilea război mondial: Adolf Hitler și Benito Mussolini se întâlnesc la Brenner pentru o alianță împotriva Franței și a Marii Britanii.
- 1945: Al doilea război mondial: 1.250 de bombe americane lovesc Berlinul.
- 1953: Un cutremur a lovit vestul Turciei, omorând 250 de oameni.
- 1954: A apărut la București „Gazeta literară„, săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România.
- 1965: Un cosmonaut sovietic – lt. Alexei Leonov – pășește pentru prima dată în afara unei nave spațiale (pentru 12 minute). La 3 iunie, va fi imitat de astronautul american Edward White.
- 1965: Marea Adunare Națională a ales ca președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar ca președinte al consiliului de Miniștri pe Ion Gheorghe Maurer.
- 1980: Crearea unei Adunări Naționale în Irak, aleasă prin vot universal, pentru un mandat de patru ani.
- 1990: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts în valoare totală estimată de aproximativ 500 milioane de dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
- 1999: S-a înființat Fundația pentru Știință și Artă.
- 2002: România: A început recensământul populației (perioada 18 – 28 martie).
- 2018: Armata turcă a cucerit orașul sirian Afrin.[1]
