Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului - zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București
Sănătate Social Ultima Ora

Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului – zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București

Pe bulevardul Nicolae Grigorescu se săpa,al unmoment dat, o groapă pentru un proiect de modernizare a acestei căi rutiere din zona Balta Albă. Dar… aici au fost îngropaţi mii de morţii în timpul ciumei lui Caragea, din anul 1813, iar virusul, aflat pe lista armelor bioterorismului, pote rezista sub pământ şi 500 de ani.

Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului - zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București

”Aoleu! Dacă iese ciuma lui Caragea?”  Pare ciudat, dar cei ce locuiesc în zona bd. Nicolae Grigorescu au dreptate să fie speriaţi de săpăturile făcute acolo. Bulevardul se află în cartierul Balta Albă. Pe vremea ciumei lui Caragea, de la 1813, aici s-au băgat în gropi comune mii de victime ale epidemiei, peste care s-a aruncat var. După ploi, varul ieşea la suprafaţă şi crea ”bălţi albe” – de unde numele cartierului. Iar virusul ciumei poate rezista sub pământ peste 500 de ani – adică este activ şi acum, undeva în adânc.

Organizaţia Mondială a Sănătaţii spune că: „declinul ciumei nu este echivalent cu dispariţia sa” – iar virusul (Yersinia pestis) se află pe lista armelor bioterorismului. Militarii definesc ciuma drept unul din cei patru agenţi infecţioşi cu un major potenţial bioterorist, ceilalţi trei fiind: antraxul, variola şi toxina botulinică. Calea de răspândire  a virusului ciumei este aerul, de aceea este foarte periculos. ”Nici astăzi nu există un vaccin care să contracareze acest virus. Tratamentul se poate face doar cu antibiotice, în prima zi după instalarea infecţiei. Altfel, după două zile de la apariţia bolii, care seamănă cu o simplă răceală, cel infectat moare. Există şi forma septicemică a bolii, şi mai gravă, în care moartea survine în 24 de ore. Riscul epidemiei este real. Acesta este motivul pentru care virusul este introdus pe lista bioterorismului”, ne-a spus prof. dr.  virusolog Marian Neguţ, fostul director al Institutului Cantacuzino.

Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului - zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București
Caragea a adus ciuma de la Constantinopol

„Din izvoarele scrise reiese că ciuma din vara anului 1813, cunoscută drept <<Ciuma lui Carargea>>, făcea 100 de victime pe zi. A fost adusă de suita lui Ioan Gheorghe Caragea, care venea din Constantinopol pentru a se înscăuna la Bucureşti. A fost o molima devastatoare, de aceea a rămas celebră în istorie. Epidemia a omorat 70.000 de oameni în Tara Românească, din care 40.000 au murit în Bucureşti. Cifra este foarte mare, ţinând cont că un recensământ din 1831 spune că oraşul avea la vremea respectivă o populaţie de 60.000 de oameni”, spune istoricul Dan Falcan.

Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului - zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București

Lege pentru betivi, în timpul carantinei
„Câmpul dintre Dudeşti şi Cioplea a devenit brusc loc de carantină şi îngropăciune. La Dudeşti se făceau gropi comune şi se aruncau grămadă câte 100 de trupuri goale, copii, bătrâni, femei bărbaţi, saraci şi bogaţi. Nu mureau numai oamenii. Piereau şi animalele. Se spune că liniştea care se lăsase peste târg era atât de adâncă, încât se auzea plescăitul din cioc şi fâlfâitul de aripi al berzelor negre, numite de popor <călugărite>. Aceste păsări erau considerate vestitoare de nenorociri”, spune istoricul Dan Falcan.
În toata nebunia, oficialităţile au luat o decizie uluitoare: au stabilit modalitatea oficială prin care cetăţenii Bucureştiului să poată cumpăra băutura de la cârciumi. S-a reglementat ca oamenii să cumpere vin sau ţuică prin fereastra localurilor, adică fără să intre pe uşi, pentru a evita astfel, pe cât posibil, contaminarea. Concluzia: în acele momente grele, bucureştenii, ca buni români, consumau mult alcool, de necaz.

Ciuma a fost adusă în Europa de huni

Știați că ”Ciuma lui Caragea”, acum armă a bioterorismului - zisă şi ”moartea neagră” -, poate reapărea din gropile săpate prin București

Ciuma a fos adusă în Europa de către huni, în anul 451. Nefericitul moment este cunoscut sub numele de „ciuma lui Attila”.

În zona Rămâniei boala a fost menţionată abia în 1553, când ciuma a omorât 5.000 de braşoveni. A fost semnalată din nou între 1660 şi 1697. La acea dată Bucureştiul a fost părăsit chiar şi de către autorităţi. La 1718 ciuma este secondată de foamete, pentru ca în 1738 epidemia să omoare aproape un sfert din populaţia oraşului. Dar cea mai cruntă a fost ciuma de la începutul secolului al XIX-lea, cunoscută sub numele de ”Ciuma lui Caragea”.

ciuma

 

 

 

Articole asemănătoare

Super Luna sângerie a lupului, duminică noaptea. Eclipsa totală de Lună, vizibilă luni dimineaţă în România

Golea Sorin

USR dă alarma: Ordonanța lui Toader îl scapă pe Dragnea de condamnare în dosarul ”Referendumul”

Golea Sorin

Începe, CU O GREȘEALĂ, construcția celei mai așteptate autostrăzi din România

Golea Sorin

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii