Românii sărbătoresc pe 31 august, Ziua Limbii Române, lege adoptată de Parlament, în 2011, care a fost inițiată de senatorul PNL de Diaspora, Viorel Badea.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române, în care afirmă că aceasta este un „tezaur care ne uneşte şi ne defineşte ca naţiune”.

”Ca în fiecare an, celebrăm pe 31 august Ziua Limbii Române, un tezaur care ne unește și ne definește ca națiune.

Astfel de momente ne invită să reflectăm mai temeinic asupra bogăției și a complexității limbii noastre materne, care nu este doar un mijloc de comunicare, ci și o fereastră larg deschisă către cultura, istoria și spiritul românesc.

Astăzi sărbătorim atât simbolistica profundă a limbii române, cât și puterea sa de a aduce oameni și destine împreună. Prin intermediul limbii, creăm punți între generații, regiuni și comunități, depășind barierele geografice, ca parte a unei tradiții culturale milenare remarcabile.

Am moștenit limba maternă ca pe un dar neprețuit de la înaintașii noștri. Aceasta păstrează în expresii înțelepciunea generațiilor anterioare, conturează povestea neamului nostru și ne oferă mijloacele de a ne exprima gândurile și sentimentele.

În prezent, responsabilitatea de a păstra și de a îmbogăți limba ne aparține. Trebuie să apreciem diversitatea și creativitatea limbii noastre, dar și să conștientizăm importanța de a o menține nealterată și respectată. Să o folosim, așadar, cu grijă și atenție, pentru ca urmașii noștri să se bucure de aceeași comoară pe care o prețuim noi astăzi.

Sunt remarcabile eforturile extraordinare ale profesorilor și părinților care, mai ales în comunitățile istorice și în străinătate, le insuflă copiilor mândria de a vorbi o limbă atât de bogată în nuanțe și expresii. În Diaspora, limba română se predă în fiecare an în 550 de școli, de către peste 120 de profesori de Limbă, Cultură și Civilizație Românească.

Și nu doar românii prețuiesc limba noastră și doresc să o învețe dincolo de granițele țării, ci și cetățenii străini. Există deja 57 de lectorate de limba română în universități din întreaga lume, iar în această toamnă va fi inaugurat cel de-al 58-lea lectorat în Republica Chile.

Să ne manifestăm în fiecare zi dragostea și respectul pentru limba noastră, să o studiem temeinic, să o cultivăm și să împărtășim bogăția sa culturală cu ceilalți.

„Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă”, spunea atât de inspirat Emil Cioran. Prin urmare, România va dăinui peste tot unde se vorbește românește.

La mulți ani Limbii Române!”, a spus Iohannis.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România.

În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriitor Corneliu Leu, alăturându-se  Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescu director al revistei internaționale STARPRESS. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sfințească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, preluată de la inițiatori de senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România.

În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”. Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

În 2011 Ziua Limbii Române s-a sărbătorit pentru prima oară în Bucegi, lângă Babele, unde au participat  Corneliu Leu și Ligya Diaconescu.

Și de atunci revista STARPRESS, sub egida Ligii Scriitorilor organizație profesională condusă de scriitorul Al.Florin Țene au organizat Ziua Limbii Române în diferite orașe ale țării, începând cu stațiunea Jupiter și sfârșind cu Olănești, unde au răsunat poezii ale scriitorilor români din țară și diasporă, cântece și jocuri populare, dar și comunicări tematice susținute de exegeți și scriitori români..Această propunere a fost adoptată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013[2] adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri[3].

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

În Republica Moldova

În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii).

În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin.

Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.