Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.
Revoluția de la 1848 în Țara Românească a avut inițial succes. La începutul verii, principele Bibescu a abdicat după ce guvernul revoluționar a preluat puterea. Revoluționarii munteni își propuneau printre altele emanciparea clăcașilor și a evreilor, eliberarea robilor țigani, guvernarea în acord cu principiul separării puterilor în stat, limitarea puterii domnești și crearea unei gărzi naționale (vezi proclamația de la Islaz). Guvernul a încercat să implementeze aceste reforme democratice, dar adversarii revoluțiilor de la 1848, și anume marile imperii europene au intervenit. Astfel, la 13 septembrie 1848, trei puternice coloane militare otomane au pătruns în București, după arestarea fruntașilor revoluționari și zdrobirea rezistenței poporului neînarmat. În fața celei de-a treia coloane otomane, comandată de Kerim-pașa, au stat trupele aflate sub comanda Colonelului Radu Golescu, Comandantul Garnizoanei București.
Colonelul Radu Golescu concentrase în Dealul Spirii Batalionul 2 din Regimentul 2 Linie Infanterie și Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie, punându-le sub comanda Maiorului Nicolae Greceanu. Spre aceste trupe se îndrepta și compania de pompieri de sub comanda Căpitanului Pavel Zăgănescu. Căutând să prevină rezistența unităților militare, Locotenența domnească instaurată de trupele intervenționiste a dat ordin de predare a cazărmii Alexandria. Ostașii români au dat dovadă de un puternic spirit antiotoman, reliefat inițial în atitudinea Colonelului Radu Golescu care, la cererea lui Kerim-Pașa de a-și dezarma ostașii, a răspuns cu mândrie că „datoria unui soldat este să moară cu arma în mână și că mai mulțumit este în acest caz decât să se vadă dezarmat”. Surprins plăcut de acest răspuns, comandantul turcilor, Kerim–Pașa, ordonă retragerea trupelor otomane spre oraș până la reglementarea pe cale diplomatică a situației tensionate create. Pe drumul de întoarcere, acestea s-au întâlnit cu Compania de pompieri comandată de Căpitanul Pavel Zăgănescu. La apropierea acesteia de cazarmă s-a produs un incident care avea să ducă la începerea unei adevărate bătălii. Infanteria și artileria otomană erau masate în apropierea cazărmii, în preajma unui podeț care îngusta mult calea Companiei de pompieri. La trecerea acesteia, Sublocotenentul Bălășan l-a atins cu cotul pe un artilerist turc. Incident aparent fără importanță, ura crâncenă dintre români și turci a făcut ca acest incident să degenereze. Sublocotenentul român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei. Ofițerul român a tras două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc (pe care l-a ucis), apoi asupra lui Kerim-Pașa (căruia i-a ucis calul). În evenimente au intervenit ostașii români pentru a-și apăra comandantul. Trupele otomane atacă cu violență Compania de pompieri care opune o puternică rezistență și străpunge liniile inamice și reușește să continue lupta alături de ostașii aflați în cazarma Alexandria din Dealul Spirii. După o luptă crâncenă ce adurat aproximativ 2 1/2 ore (de la 4 1/2 ore după-amiază până la 7 ore seara) trupele române au fost împrăștiate iar militarii turci au pus stăpânire pe București iar Revoluția de la 1848 din Țara Românească a fost înăbușită.
Chiar dacă Bătălia din Dealul Spirii s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, totuși din punct de vedere istoric, această luptă consfințește dorința națională de autodeterminare, chiar dacă acest lucru presupune însăși jertfa supremă.
Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca și evenimentele a căror memorie o reprezintă.
Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din 1953.
Vă prezentăm principalele evenimente din istorie ale zilei de 13 septembrie:
- 533: În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantinBelizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.
- 1501: Michelangeloîncepe lucrul la statuia lui David.
- 1515: Bătălia de la Marignano, Italia. Armata francezăa provocat o grea înfrângere armatei cantoanelor elvețiene.
- 1541: După trei ani de exil Jean Calvinse întoarce la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.
- 1584: În Spaniase finalizează El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii
- 1598: Filip al III-leadevine rege al Spaniei după moartea tatălui său, Filip al II-lea al Spaniei.
- 1724: Sfințirea Mănăstirii Văcărești, ctitorie a familiei Mavrocordat– cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani; ca urmare a activității de „sistematizare teritorială urbană și rurală” inițiată în 1974, prin Legea nr.58, în decembrie 1984, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost dărâmat.
- 1745: A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei” – prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.
- 1745: Francisc Idevine împărat al Sfântului Imperiu Roman.
- 1759: În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City.
- 1788: Orașul New Yorkdevine prima capitală a Statelor Unite.
- 1791: Regele Ludovic al XVI-lea al Franțeiacceptă noua constituție.
- 1848: O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848din Țara Româneascăîmpotriva intervenției otomane în bătălia din Dealul Spirii.
- 1850: Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.
- 1902: Intră în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 5 martie 1902.
- 1913: Moare Aurel Vlaicu în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său, Vlaicu II.
- 1917: Stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Japonia. Regele Ferdinand I al României semnează decretul de numire a lui Nicolae Xenopol ca ministru plenipotențiar la Tokyo.
- 1917: La Fatima în Portugalia se consemnează o apariție a Fecioarei Maria.
- 1922: La Al’Aziziyah, în Libia se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.
- 1939: Al Doilea Război Mondial: Canada intră în război.
- 1940: Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.
- 1968: Albania părăsește Pactul de la Varșovia.
- 1987: Accidentul de la Goiânia, Brazilia: un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din Goiânia, Brazilia; în următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, părți ale orașului sunt contaminate.
- 1993: După mai multe runde de negocieri desfășurate în secret în Norvegia, primul ministru al Israelului, Itzhak Rabin și liderul OEP Yasser Arafat au semnat acordurile de la Oslo.
- 1994: Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.
- 1997: Alegeri municipale organizate de OSCE. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.