Parlamentarii vor ca România să fie liderul regional al turismului balnear. Se dă lege

Deputatul PSD Brașov, Augustin-Florin Hagiu, a depus în Parlament o inițiativă legislativă prin care turismul balnear să fie declarat domeniu strategic prioritar al economiei naționale.

Potrivit acestuia, România dispune de aproximativ o treime din resursele europene de ape minerale, nămoluri terapeutice și gaze mofetice, ceea ce îi oferă un avantaj competitiv în regiune.

Propunerea legislativă are ca obiectiv valorificarea acestui potențial prin măsuri concrete de sprijin: politici de finanțare, stimulente fiscale și un cadru predictibil pentru investiții durabile.

„Turismul balnear trebuie privit nu doar ca un serviciu de tratament și recuperare, ci ca un sector capabil să genereze creștere economică, locuri de muncă și valoare adăugată. România are resurse naturale extraordinare și este momentul să le transformăm într-un avantaj economic real”, a declarat deputatul social-democrat Augustin Hagiu.

Hagiu consideră că adoptarea proiectului de lege ar aduce beneficii consistente economiei naționale.

Pe plan intern, extinderea și modernizarea infrastructurii balneare ar putea însemna noi investiții private, mai multe locuri de muncă, dezvoltare regională și venituri suplimentare la bugetele locale și de stat.

Inițiatorul subliniază faptul că turismul balnear are caracter permanent, reduce sezonalitatea și oferă stabilitate comunităților în care este practicat.

Totodată, va contribui la diminuarea cheltuielilor din sistemul de sănătate și la reintegrarea pe piața muncii a celor care beneficiază de tratamente de recuperare.  În plus, va aduce beneficii economice substanțiale prin potențialul acestui sector de a atrage turiști străini.

“La nivel extern, România are șansa de a deveni o destinație de referință în turismul de sănătate din Europa. Creșterea numărului de turiști străini interesați de tratamente balneare va însemna exporturi de servicii mai mari, consolidarea balanței comerciale și o vizibilitate sporită a țării pe piețele internaționale.

În acest fel, turismul balnear devine un adevărat motor de creștere economică și un vector strategic de export.

Asta ne va permite să dezvoltăm un hub regional al turismului balnear dacă vom oferi investitorilor predictibilitate și vom gestiona resursele într-un mod sustenabil. Această lege creează cadrul necesar pentru ca sectorul să se dezvolte și să aducă beneficii durabile economiei și societății”, a subliniat deputatul PSD Augustin Hagiu.

Inițiativa prevede o colaborare strânsă între Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, precum și cu  alte instituții de specialitate. În același timp, proiectul este în concordanță cu strategiile naționale și cu directivele europene în domeniu, ceea ce îi oferă consistență și aplicabilitate pe termen lung.

Turismul balnear reprezintă un sector cu potenţial semnificativ dedezvoltare economică, socială şi medicală, fiind un factor esenţial ^mcieşterea competitivităţii economice a României pe plan intemaţional.România dişpune de aproximativ o treime din resursele europene de apeminerale, nămoluri terapeutice şi gaze mofttice, ceea ce conferă unavantaj competitiv unic în domeniul turismului de sănătate .

Prin dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniustrategic prioritar al economiei naţionale, România va putea valorificamai eficient potenţialul său natural, străgând investiţii, consolidânddezvoltarea economică locală şi naţională şi îmbunătăţind starea desănătate a populaţiei.

În acest context, adoptarea acestei legi este necesarăppentm crearea unui cadni legislativ care să şprijine acest sector prinppolitici de finanţare, făcilităţi fiscale şi strategii de dezvoltare durabilă.

Estimăm că efortul preconizat va fi acoperit şi dq)ăşit de efectelefiivorabile preconizate:

-în mod direct, asupra:• populaţiei prin îmbunătatirea oermanentă a stării de sănătate, prinasistenţă medicală de recuperare şi balneară

• prestatorilor din domeniu şi asupra rezultatelor economice înregistrate, prin suplimentarea veniturilor înregistrate din aceastăăsursă-în mod indirect, printr-o diversitate de efecte sociale şi economice lanivel naţional, regional şi local:

• valorificarea suplimentară a resurselor nationale, respectiv apotenţialului terapeutic natural, prin extinderea inffastructuriispecifice într-un mod sustenabil

• Suplimentarea contril]utiilor la bugetele de stat si locale a ramurilorparticipante direct sau indirect, prin spor al valorii adăugate, alocupării forţei de muncă, al veniturilor, taxelor, inclusiv redevente, şiimpozitelor, prin generarea de venituri suplimentare, rezultat alcreşterii economice din industria turismului balnear

• Reducerea presiunii asupra sistemului medical la nivel naţional

• Diminuarea efortului bugetar din domeniul Asigurărilor Sociale de stat, prin generarea unor noi locuri de muncă, reducerea şomajului şicreşterea nivelului de trai, dar şi din refacerea capacităţii de muncă abeneficiarilor şi posibilitatea de reintegrare a acestora îm câmpulmuncii

• Constantă si Dredictibilitate Dorită a activităţii de turism balnear şireducere a numărul angajaţilor cu timp parţial de lucru sau a celor cuperioadă determinată de lucm determinate de extinderea utilizării factorilor curativi pe tot parcursul anului, care fac din turismulbalnear una dintre cele mai constante forme de turism – turismul”celor 4 anotimpuri”, cu o sezonalitate mult mai redusă.

Atenuare a dezechilibrelor rerionale. creşterea prosperităţii zonelor şi în special a celor defavorizate în baza extinderii activităţilor economice specifice şi conexe

• Diversificarea gamei de proceduri de cură. cresterea facilitătilorspecifice tratamentului recuperator şi de prevenţie prin implementareaunor programe investiţionale coipplexe, o axă de finanţare dedicatăoperatorilor din staţiunile balneare care să ajute la dezvoltareaacestora, investiţii adecvate, echipamente modeme, studii de cercetaresi inovare ştiinţifică a factorilor naturali de cură

• Cresterea notorietătii domeniului. a interesului Dentni tratamentelebalneare. mai ales pe plan intemational. dar si national, în vederea creşterii numărului de turişti români care aleg destinaţii inteme şi a numărului de turişti străini sosiţi în România şi implicit a veniturilor din turism – o oportunitate deosebită de creştere a exporturilor.

Turismul balnear este un sector de consecinţă care îşifimdamentează finalitatea pe un complex de servicii turistice si curativedeopotrivă, dar şi de servicii aflate în structură, coordonate cu altedomenii ale economiei n*onale (transport, agrement, resurse umane,educaţie şi cercetare etc.).

În acest context, este necesară implicareasinergică a tuturor autorităţilor naţionale de specialitate, între care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismuluigîimpreună cu Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării, alături de instituţiile dedicate din subordine.

Temenii generalişi obiectivele strategice comune de umărit în această colaborare interinstituţională sunt stabilite prin prezentul proiect nomativ, menit să contribuie la dezvoltarea durabilă a turismului balnear din România.

Importanţa dezvo[tării turismului balnear este sub]iniată în cadrul documentelor strategice pentru dezvoltarea turismului naţional, precum Master-Planul pentm Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear elaborată înanul 2010 şi actualizată în anul 2015 şi a Studiului pentru realizarea brandului turistic al României, elaborat în anul 2010.

În domeniul dezvoltării turismului balnear promovat prin prezentul proiect de actnormativ îi sunt incidente dispoziţiile Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicaletransfrontaliere.

În acest context, prezentul act nomativ susţine implementarea demăsuri esenţiale cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă şiconsolidarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritaral economiei nationale, se arată în legea depusă la Senat.