Avem cifrele. Ce partide ar vota românii. Care este politicianul în care au cea mai mare încredere. România cuprinsă de pesimism! 76% dintre cetățeni cred că țara merge într-o direcție greșită

Un nou tablou al opiniei publice arată o societate profund nemulțumită și lipsită de încredere în direcția în care se îndreaptă România. Majoritatea covârșitoare a populației consideră că evoluția generală a țării este una negativă, iar perspectivele economice și politice sunt privite cu un accentuat sentiment de teamă și incertitudine.

Direcția în care se îndreaptă România

Percepția românilor asupra direcției țării este una extrem de pesimistă.

76% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună. Restul de 5% nu au o opinie clară.

Aceste cifre confirmă persistența unui climat de frustrare colectivă și de neîncredere în capacitatea statului de a gestiona problemele majore.

Încrederea în liderii politici

Niciun lider politic nu reușește să obțină susținerea majorității populației. Călin Georgescu este cotat cu 36% încredere, dar cu 60% opinii negative. George Simion și Nicușor Dan se află la niveluri apropiate, cu aproximativ 32% și respectiv 31% încredere, însă cu rate ridicate de neîncredere, de peste 60%.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, iar Diana Șoșoacă înregistrează cel mai mare nivel de neîncredere, de aproximativ 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă, datele arată un nivel ridicat de necunoaștere publică, semn că vizibilitatea lor rămâne limitată la nivel național.

Imaginea instituțiilor statului

Evaluarea instituțiilor scoate la iveală o ruptură clară între instituțiile considerate stabile și cele asociate cu decizia politică. Armata, Biserica și Pompierii sunt percepute cel mai favorabil, cu niveluri de încredere cuprinse între 61% și 80%.

Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive. În schimb, instituțiile politice și cele din zona justiției sunt evaluate predominant negativ. Parlamentul și Justiția sunt respinse de aproximativ 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Datele indică o distanță tot mai mare între cetățeni și structurile de putere.

Cum ar vota românii la parlamentare

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR s-ar clasa pe primul loc, cu 35% din intențiile de vot. PSD ar obține 23%, iar PNL 18%. USR este cotat cu 10%, în timp ce UDMR și SOS România ar lua câte 5%.

Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni mai mici ar strânge câte 2%. Distribuția reflectă o fragmentare politică accentuată și o orientare a unei părți semnificative a electoratului către partidele percepute ca alternative la sistemul actual.

Așteptări sumbre privind economia

Perspectivele economice pentru anul 2026 sunt dominate de pesimism. 63% dintre români cred că situația lor financiară și nivelul de trai se vor înrăutăți față de anul anterior. 29% se așteaptă la stagnare, iar doar 7% anticipează o îmbunătățire.

Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic și o percepție generală de insecuritate financiară.

Teama de scumpiri

Așteptările privind evoluția prețurilor sunt extrem de negative. 56% dintre respondenți se așteaptă la creșteri mari ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne stabile, iar nimeni nu se așteaptă la scăderi.

Nivelul ridicat al temerilor legate de inflație reflectă o anxietate economică profundă în rândul populației.

Unirea cu Republica Moldova

În cazul unui eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, 56% dintre români ar vota pentru, în timp ce 37% s-ar opune. 7% nu au o opinie clară.

Datele arată existența unei majorități favorabile, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce transformă subiectul într-unul puternic polarizant, arată un sondaj curs.

Concluzie: o societate tensionată și fără repere clare

Imaginea de ansamblu conturată de datele sondajului arată o Românie dominată de pesimism economic, neîncredere în clasa politică și o ruptură tot mai mare între cetățeni și instituțiile statului.

Lipsa liderilor percepuți ca fiind capabili să ofere stabilitate, combinată cu teama de scumpiri și degradarea nivelului de trai, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potențial major de influențare a comportamentului electoral și a stabilității politice în perioada următoare.

Sondajul de opinie realizat de CURS la nivel național, în luna ianuarie 2026, surprinde un climat social dominat de pesimism, neîncredere și așteptări economice negative. Rezultatele indică o continuitate a stării de nemulțumire publică de la finalul anului 2025, cu accent pe deteriorarea percepțiilor privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai.

Metodologia cercetării

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.